New Abilities

"S Rossiei na veciniie vremena!" (Cu Rusia - pe veci)



Alegerile din acest an sunt poate cele mai importante din ultimul deceniu, atat pentru Chisinau cat si pentru Bucuresti. Pe 25 februarie, la urnele de votare, intre electoratul national (proeuropean) si cel comunist (antiroman si prorusesc) se va da batalia decisiva pentru cursul politic de maine al celui de-al doilea stat romanesc, Basarabia.
Atat observatorii straini cat si principalii concurenti electorali considera actuala campanie pentru alegerea parlamentului drept una cruciala. Miza in aceste alegeri, generate de incapacitatea alegerii presedintelui tarii, este dubla. Cine castiga acum ridica intreg potul - conducerea si controlul principalelor institutii ale statului.
Circumstantele desfasurarii actualei campanii nu sunt in nici un fel similare cu cele din campaniile precedente. O prima particularitate a campaniei electorale in curs de desfasurare este ca, dupa modificarea Constitutiei, principala problema politica a devenit alegerea unui parlament functionabil. De aceea, partidele parlamentare cu sanse mari nu mai doresc sa formeze aliante si blocuri electorale cu partidele extra-parlamentare si cu cele mici, chiar daca astfel de aliante le-ar ajuta sa se departeze de pericolul prabusirii sub pragul electoral de 6%. Acest lucru inseamna ca fragmentarea politica de pana acum se va diminua intr-o proportie semnificativa. Cine reuseste sa obtina acum un procent rezonabil, va fi in masura sa se aseze la masa pentru negocieri. Multe partide vor disparea, iar configuratia politica de acum va conta pentru multa vreme de acum incolo.
Alegerile in baza listelor de partid determina in mod hotarator comportamentul electoral al cetatenilor. Alegatorii sunt ghidati, in primul rand, de imaginea liderilor, adica a capilor listelor de candidati, iar din acest punct de vedere rezultatele alegerilor pot fi estimate cu un anumit grad de precizie, desi surprizele nu sunt excluse. Pe parcursul campaniilor electorale precedente, electoratul moldovenesc si-a demonstrat fidelitatea fata de lideri al caror rating a oscilat pe parcursul a cinci campanii electorale precedente in limite nesemnificative.
Dar acest fenomen de fidelitate electorala este caracteristic doar pentru doua categorii de lideri politici - cea reprezentata de fosta elita sovietica, care s-a aratat capabila de a se adapta la noile circumstante politice, si cea reprezentata de liderii miscarii de renastere nationala de acum 10 ani, a caror credibilitate si experienta politica s-au consolidat in lupte politice cu implicarea maselor largi ale populatiei.
Din ultima categorie fac parte, in primul rand, liderii Partidului Popular Crestin Democrat. Din prima - liderii asa numitelor partide centriste si ai Partidului comunistilor. De aceea, comportamentul electoratului de dreapta ori de stanga este mai usor de prezis. Nu pot fi realizate insa estimari plauzibile privitoare la sansele concurentilor electorali in campania de acum pornind de la performantele din ultimele doua campanii electorale (1998, 1999) deoarece configuratia aliantelor politice s-a schimbat.
Ultimele doua sondaje indica urmatoarele procente: La alegerile parlamentare din 25 februarie, aproximativ 20-28 % dintre alegatori nu vor participa la vot, dupa cum rezulta din datele ultimelor sondaje cunoscute.

Sondajul Institutului pentru Tehnologii Sociale

Potrivit rezultatelor acestui sondaj executat in baza unui esantion de 1340 de persoane din 62 localitati, la sectiile de votare se vor prezenta 60,7 % din persoanele cu drept de vot. 22,2 % au declarat ca, probabil, vor veni si ei la vot, iar 5,6 % au declarat ca nu au de gand sa voteze. Cei indecisi constituie 11,5 %. Rezultatele cercetarii arata ca 35,7% dintre alegatori s-au hotarat deja cu cine vor vota; 24,6 % considera ca vor avea o optiune clara dupa derularea campaniei, iar 14,6 % vor decide cum sa voteze cu cateva zile inainte de ziua alegerilor. 11,3 la suta se vor decide cu cine sa voteze in ultimul moment, cand vor ajunge la sectia de votare.
Autorii sondajului subliniaza ca alegatorii indecisi nu trebuie sa fie luati in calcul la stabilirea ratingului preelectoral. Potrivit sondajului doar cinci formatiuni participante ar putea depasi pragul electoral: - Partidul Comunistilor - 48,2 % din preferintele electoratului; - Alianta Braghis - 15,3 %; - Partidul Renasterii si Concilierii - 9,2 %; - Partidul Democrat - 6,2 %; - Partidul Popular Crestin Democrat - 6,0 %.
Restul ceilalti candidati ar putea aduna un total de 15 %.
In clasamentul politicienilor care ar putea pretinde functia de Presedinte al R. Moldova, intaietatea o detine Vladimir Voronin cu 46,3 la suta, urmat de Dumitru Braghis (17,2 %), Mircea Snegur (9,6 %), Ion Sturza (5,9 %), si surpriza, generalul Nicolae Alexei (5,7 %). Pe ultimele doua pozitii s-au situat Petru Lucinschi (4,6 %) si Iurie Rosca (2,5 %). Majoritatea celor chestionati (42,6 %) considera ca viitorul presedinte trebuie sa faca parte din partidul majoritar in Legislativ.
Potrivit sondajului, viitorul Parlament ar trebui sa-si asume urmatoarele prioritati: sa faca ordine in tara - 35,4 %; sa relanseze economia - 20,8 %; sa imbunatateasca situatia sociala - 16,9 %; sa creeze noi locuri de munca - 13,8 %. 8,7 % dintre cetateni republicii nu mai asteapta nimic de la noua putere, iar 2,3 la suta se pronunta pentru instaurarea unei dictaturi.

Sondajul Grupului independent de Analize si Investigatii Sociologice

Rezultate ale sondajului efectuat de Grupul independent de Analize si Investigatii Sociologice pe un esantion de 1219 persoane din 27 de localitati in perioada 21-29 ianuarie.
Potrivit acestui sondaj s-au aratat multumiti de viata lor actuala doar 5% din cei chestionati. 87% sunt nemultumiti, iar 12% nu sunt nici multumiti, nici nemultumiti. 12% din cei chestionati inca nu stiu cu cine vor vota, iar 28% au declarat ca nu vor participa la vot.
La intrebarea "care credeti ca sunt cauzele saraciei din societatea noastra?" au fost indicate urmatoarele cauze: 64% - coruptia; 19% - guvernarea proasta; 7% - destramarea URSS; 5% - lipsa specialistilor; 3% - lenevia oamenilor; 2% - conflictele interetnice.
La capitolul simpatii electorale optiunile s-au impartit in felul urmator: Partidul Comunistilor - 23,7%; Partidul Popular Crestin Democrat - 12,2%; Alianta Braghis - 6,5%; Partidul Renasterii si Concilierii - 5,1%; Partidul Democrat - 4%; Partidul National Liberal - 2,8%; Partidul Fortelor Democratice - 2,6%; Blocul Electoral "Plai Natal" - 1,5%.
Potrivit datelor statistice, circa 20% din alegatorii din Republica Moldova sunt domiciliati in municipiul Chisinau. 47 % din locuitorii capitalei sunt alogeni.

Polarizarea campului politic - antagonismul romani - antiromani

Probabil ca cea mai corecta apreciere s-ar putea estima realizand o medie a rezultatelor celor doua sondaje. Deci la extremitati lucrurile sunt relativ clare - Voronin mizeaza pe aproximativ 40 de mandate - Iurie Rosca, care a dat o lovitura prin alaturarea cu generalul Nicolae Alexei, un tip extrem de dur, o celebritate a Moldovei cunoscut pentru faptul ca a lichidat in corpore cinci grupari mafiote de racketi, are sanse de a obtine in jur de 10-12 %, ceea ce va insemna, prin redistribuire, o suma de 15-16 mandate in Parlament.
Daca Iurie Rosca va obtine acest scor se poate spune ca a invins, deoarece nici un joc in Parlament nu se va putea face fara formatiunea sa. Totusi nici aici nu sunt excluse surprizele deoarece cele doua partide au avantajul ca se intaresc reciproc, prin opozitie directa. Iurie Rosca ar putea sari de procentele estimate daca va reusi sa capteze un segment foarte important, al electorilor fara decizii si directii clare de vot.
Este vorba de un procent insemnat, estimat la aproximativ 20 % sau chiar mai mult. Pentru zapacirea electoratului s-au mai lansat in campanie, pe langa cele 5-6 formatiuni cu sanse electorale reale, si vreo 10 formatiuni care vor fi simpli figuranti, dar care vor fura, impreuna cu candidatii independenti, mai bine de 20 % din voturi. Acest procent constituie o insemnata prada electorala, reprezentand obiectul principalei confruntari mai ales dintre comunisti si crestin democrati. Doar aceste doua partide au o strategie de marire a scorului electoral pe seama voturilor risipite de figurantii la alegeri, voturi care vor reveni, proportional, invingatorilor.
Aceasta strategie se bazeaza pe accentuarea componentei sociale a mesajului politic, respectiv va fi pus accentul pe mesajul justitiar, va fi punctat jaful si distrugerea economica a tarii de catre "democrati" si readucerea lui intr-o albie emotionala. Aducerea in fruntea listei a generalului Alexei, taierea oricaror punti de dialog cu toti ceilalti competitori, lansarea unor acuze dure si a unui mesaj anticoruptie foarte temeinic documentat, sub forma unor materiale care pareau sa vina dinspre departamentul condus de general, obtinandu-se astfel un transfer de autoritate dinspre politie catre PPCD, constituie tot atatea atuuri in campania crestin-democratilor. in general se poate observa, comparativ cu toate celelalte campanii electorale din urma, ca formatiunea Partidului Popular a reusit o serioasa schimbare de macaz, respectiv si de imagine si de mesaj, smulgandu-se din zona idealista si intrand din ce in ce mai apasat intr-un tip de actiune politica cu caracter pragmatic, cu priza preponderent sociala si justitiara, o abordare realista si deci cu mai mari sanse de succes, fata de anii precedenti.
Comunistii i-au declarat public deja pe crestin-democrati drept principali adversari politici. Imediat dupa mutarea politica de exceptie a crestin-democratilor reprezentata de aducerea generalului Alexei in randurile PPCD, comunistii au anuntat ca ministrul de Interne va candida pentru partidul lui Voronin. In total trei ministri candideaza pe listele Partidului Comunistilor - ministrul Afacerilor Interne, Vladimir Turcan, ministrul Transporturilor si Comunicatiilor, Afanasie Smochin, si ministrul Educatiei si Stiintei, Ilie Vancea. Grupul lui Voronin exprima interesele fostei nomenclaturii sovietice el insusi fiind unul dintre reprezentantii de frunte ai acesteia, dupa cum rezulta din chiar datele sale biografice.
Exista premiza constituirii unui camp politic bipolar format de comunisti si crestin-democrati, care poate reordona intreaga compozitie a electoratului. Crestin-democratii n-au ezitat sa-si asume aceasta situatie, acceptand acest rol care le ofera posibilitatea polarizarii totale a disputei politice. Ambele formatiuni capitalizeaza rolul exclusiv pe care il detin pentru intreg segmentul politic de stanga ori de dreapta, diminuand rolul formatiunilor ce pretind suportul electoratului de pe aceste segmente.
Sloganul crestin-democratilor - voteaza util, chiar daca nu-ti place formatiunea -, vine sa confirme aceste planuri. La randul lor, comunistii, prin comportamentul lor agresiv si victorios, mizeaza a priori pe electoratul indecis. Atacurile dure la adresa Comisiei Electorale Centrale, invinuirea acesteia de partizanat, incercarea de a obtine o imagine de victimizare sunt indreptate spre sporirea simpatiilor electoratului de stanga. Īn plus, sunt avantajati si de sinceritatea cu care isi declara scopurile si care chiar le poate mari credibilitatea, in raport cu celelalte formatiuni care si ele, in realitate, apartin, insa mai mascat, aceluiasi centru.
Spre exemplu, comunistii nu ascund deloc ca tinta lor este integrarea tarii in CSI, ca resping Uniunea Europeana, ca vor aderarea la Uniunea Rusia-Belarus si nu fac nici un secret din suportul electoral promis formatiunii lor de catre liderii Rusiei, stiind ca astfel de informatii n-au cum sa le strice imaginea in fata electoratului de stanga, ci dimpotriva, le aduce votul rusofonilor si a tuturor nostalgicilor care ofteaza dupa vechea Uniune Sovietica, neavand deocamdata altceva la dispozitie decat integrarea in Uniunea Rusia - Belarus. Batalia se va da deci de fapt nu intre platforme de partid si directii ideologice, ci intre reprezentantii rusilor si cei ai romanilor. Este de prevazut ca vor avea loc si ciocniri destul de ascutite intre cele doua grupari.
In teritoriu campania a inceput deja sa aiba accente contodente. Presedintele organizatiei locale a Partidului Popular Crestin-Democrat din comuna Clocusna, judetul Edinet, Ion Jitaru, a fost atacat, la 6 februarie curent, in aceeasi localitate, de Iurie Bucari, alias "Broscoi", seful racketilor care activeaza in localitatile din fostul raion Ocnita. In timp ce Ion Jitaru repartiza materiale electoral, a fost oprit de Iurie Bucari, care i-a cerut sa nu faca propaganda electorala, pentru ca "aici vor castiga "Alianta Braghis" si comunistii". Bucari l-a lovit in fata si apoi l-a calcat in picioare. Ion Jitaru s-a ales cu comotie cerebrala, cu o fractura a nasului si cu alte leziuni corporale.
Membrii PPCD au mai incasat-o si cu alte ocazii. Astfel, in anul 1998 a fost asasinat liderul sectiei Botanica a PPCD, Valentin Ciobanu, in anul 2000 au fost agresati trei lideri ai PPCD - Mircea Ciobanu, Dumitru Osipov si Sergiu Burca, iar presedintele partidului, Iurie Rosca, a scapat cu viata ca prin minune in urma unui accident rutier.
Pe parcursul activitatii parlamentare, intre 1998-2001, deputatii crestin-democrati au prezentat numeroase initiative legislative in cele mai diverse domenii de legiferare: regim consitutional, securitatea statului, accesul la informatii, protectie si asistenta sociala, activitate economica. Practic, toate initiativele Partidului Popular au fost respinse de "colegii" din Parlament. Unele pentru ca atingeau interesele obscure ale celorlalte grupuri parlamentare, altele din indiferenta acestora fata de problemele societatii.
Motivul principal pentru care crestin-democratii nu pot realiza aliante cu alte partide din spectrul politic al Moldovei rezulta cu claritate din examinarea situatiei prezentate in acest scurt documentar: practic aproape toate formatiunile politice sunt implicate prin liderii lor, de regula proveniti din nomenclatura sovietica, in activitati infractionale, pe de o parte, sau slujesc interese prorusesti si antieuropene, ori pe fata ori ascunsi dupa o retorica inselatoare. PPCD este pana in prezent singurul partid de care nu este legat nici un scandal de coruptie, ai carui lideri si-au vazut de treaba atat cat au putut in cadrul politic actual fara a se implica in jaful generalizat careia i-a cazut prada Basarabia, ba dimpotriva, incercand prin toate mijloacele sa stopeze actiunile agresive, de dezmembrare si distrugere organizata a Moldovei. Pe langa acestea conducerea acestui partid duce o adevarata batalie juridica, care dureaza deja de opt ani, pentru recunoasterea statutului legal a Mitropoliei Basarabiei, impiedicata de toate guvernele de pana acum sa-si reintre in drepturi. Tot de membrii Partidului Popular, unii dintre acestia organizatori ai Miscarii Voluntarilor sunt legate si episoade importante ale razboiului din Transnistria.
Cele mai importante legi propuse de PPCD sunt cele care privesc scoaterea Moldovei de sub controlul si influenta Moscovei si cele care traseaza proiectul integrarii europene. Aflati in prima linie de bataie cu uriasul moloh rus, tinerii parlamentari ai miscarii unioniste s-au comportat pana in prezent ca niste adevarati oameni de stat, actori ai unui joc geopolitic major, pe care putini dintre membrii clasei politice romanesti de astazi au stiut sa si-l asume cu atata curaj si daruire.

Lupta politica la "centru"

Lupta la asa-zisul "centru" se va da intre Partidul Democrat (lider - Ion Sturza) si "Alianta Braghis", condusa de primul ministru, iar ambele formatiuni se vor adresa, si vor incerca sa capteze practic acelasi segment de electorat. Capii de lista ale ambelor formatiuni sunt politicieni tineri, numai ca unul a fost deja prim ministru, iar altul mai este. Diferenta esentiala, insa, este faptul ca Partidul Democrat a pierdut sustinerea presedintelui Lucinschi, iar "Alianta Braghis" este lansata cu sprijinul acestuia.
Marele avantaj al lui Braghis nu este doar suportul lui Lucinschi, ci si pozitia de prim ministru pe care o detine. Pe lista "Aliantei Braghis" mai candideaza si vicepremierul Lidia Gutu, vice-premierul Valeriu Cosarciuc si prefectii municipiului Chisinau si ai judetelor Chisinau, Ungheni si Balti. Functionarii guvernamentali care figureaza pe lista de candidati a Aliantei Braghis au fost suspendati din functie pe durata perioadei electorale Primul Ministru Dumitru Braghis, capul de lista al Aliantei, a declarat ca nu se va retrage din postul pe care il ocupa "deoarece Executivul trebuie sa-si continue activitatea chiar in conditiile unei campanii electorale".
Transferul de autoritate de la institutii sau functionari publici catre candidatii pe care ii sustin in alegeri, le asigura din start acestora un suport electoral estimat a fi in limitele a 10 - 15 % din voturile alegatorilor. Din acest punct de vedere, "Alianta Braghis" poate conta pe un rezultat bun. Conform reprezentantilor intelectualitatii din Basarabia acest rezultat nu ar fi cu nimic mai putin ingrijorator decat victoria comunistilor. Astfel in "Literatura si arta" redactorul-sef al ziarului, cunoscutul scriitor N. Dabija, in articolul "Minciuna vine de la Rasarit" arata ca Rusia se implica indirect in viata politica din RM. Potrivit autorului, "Alianta Braghis" copiaza intru totul programul electoral al lui Voronin, promitand ca limba rusa va fi limba de stat in Moldova. Intr-o declaratie publica a Consiliului Uniunii Scriitorilor din R. Moldova acestia isi exprima unanim ingrijorarea deosebita pe care o starnesc unele programe electorale, orientate in interesul Rusiei, in special cele ale PCRM si formatiunea "Edinstvo".
Accentuarea "centrismului" presupune o oferta pentru toti alegatorii care resping extremitatile, dar principalul efort al gruparii Braghis va fi indreptat spre devalidarea Partidului Democrat. Performantele electorale ale Partidului Democrat in campaniile electorale precedente au fost de aproximativ 18 %. Pe principiul vaselor comunicante, succesul "Aliantei Braghis" va fi proportional cu insuccesul Partidului Democrat, la fel cum cu trei ani inainte succesul acestuia din urma a avut la baza ruinarea Partidului Democrat Agrar, aflat pe atunci la putere. Totusi, Partidul Democrat are bani, sponsori puternici, structuri teritoriale dezvoltate, membri ai partidului in functii de conducere ale administratiei publice locale, acces la mijloace de informare in masa.
Partidul Democrat si Partidul Renasterii si Concilierii, condus de Mircea Snegur, au perfectat o intelegere de a se sustine reciproc in vederea cuceririi electoratului de centru-stanga si respectiv de centru-dreapta, precum si de a face front comun impotriva expansiunii "Aliantei Braghis". Partidul Democrat il are drept cap de lista pe fostul premier Ion Sturza, iar printre cei inclusi in lista electorala sunt si Alexandru Muravschi, Vladimir Filat si Anatol Arapu, ex-ministri in Cabinetul Sturza.
PRCM a fost constituit in 1995 de catre presedintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur. La alegerile prezidentiale din 1996, PRCM a sustinut candidatura lui Mircea Snegur pentru functia de sef al statului. Atat la alegerile parlamentare din 1998, cat si la cele locale din 1999, PRCM a participat in cadrul blocului electoral Conventia Democrata din Moldova (CDM). La alegerile din 1998 a obtinut 26 de mandate de deputat, dintre care 12 au revenit membrilor PRCM.

Factorul Moscova

Rusia face un joc subtil in aceste alegeri, lasand sa se creada ca-i prefera doar pe comunisti si ca s-a racit fata de Lucinschi, daca luam in seama tratarea cu refuz a premierului Braghis in problema suportului pentru contractarea gazelor naturale. La jumatatea lunii ianuarie, Braghis s-a deplasat la Moscova, unde a incercat, cu evidenta intentie electorala, perfectarea unui contract pe care guvernul Rusiei l-a respins, amanandu-l pana dupa alegeri.
In timpul vizitei Braghis s-a intalnit cu presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, cu premierul Mihail Kasianov, cu ministrul de externe Igor Ivanov si cu Evgheni Primakov, seful Comisiei de stat pentru solutionarea problemei transnistrene. Scopul anuntat al vizitei era semnarea acordului-cadru interguvernamental privind livrarea gazelor rusesti catre Moldova in anul 2001. Insa acest acord nu a fost semnat, desi premierul rus Mihail Kasianov si-a exprimat satisfactia in legatura cu decontarile curente ale Moldovei pentru gazele livrate, afirmand ca Moldova a achitat 83 % din livrarile de gaze pe anul 2000, acesta constituind cel mai inalt indice pentru tarile CSI.
Cu toate acestea, tot Kasianov a fost cel care a anuntat ca guvernul rus nu va semna nimic pana la 25 februarie, amanunt care a fost un dus rece pentru Braghis si Lucinschi, cu atat mai mult ca la Moscova, in conferinta de presa, Braghis a fost pus, prin intrebari iscusite ale jurnalistilor rusi, in postura penibila de a se justifica. Soarta lui Petru Lucinschi si cariera sa politica depind in mare masura de procentele pe care le va lua Braghis, deoarece in functie de aceste procente el isi va putea negocia o functie in conducerea Comitetului Executiv CSI.
Voronin in schimb a fost primit mult mai bine la Moscova. La inceputul lunii ianuarie, deci inaintea lui Braghis, Voronin a fost primit de Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse. Desi teoretic se anuntase a fi o vizita protocolara, de maxim 25 de minute, conform regulamentului, convorbirea cu Putin a devenit o discutie ampla care a durat aproape o ora si jumatate. Voronin a lasat sa se inteleaga ca va primi sprijin direct din partea lui Putin, in caz ca va ajunge presedinte. Elementele principale ale programului lui Voronin invoca Uniunea Sovietica in clar, fara ascunzisuri.
Voronin vrea sa obtina atribuirea statutului de cea de a doua limba de stat in Republica Moldova pentru limba rusa, sa modifice legea cu privire la limba romana, revenind la glotonimul artificial al limbii "moldovenesti", sa revizuiasca Legea cu privire la impartirea administrativ-teritoriala a Republicii, restabilind statutul raioanelor, mai exact sa realizeze o forma de federalizare a Moldovei care sa dea castig de cauza transnistrenilor lui Smirnov. Candidatura lui Voronin la Presedintie nu este foarte sigura, dupa alegeri, insa o Coalitie de guvernare Voronin Braghis este foarte posibila si anuntata deja de diferite semne de curtoazie preelectorale. Un candidat surpriza la presedintie, altul decat Voronin, nu ar fi deloc exclus. Pentru a salva imaginea publica a Coalitiei si guvernarii este posibil ca viitorul candidat cu sanse de castig la presedintie sa fie chiar Braghis. Viitorul presedinte va avea toate sansele sa obtina de data aceasta ceea ce lui Lucinschi nu i-a reusit, respectiv transformarea Moldovei in republica prezidentiala. Proiectul de lege exista si nu asteapta decat reconfigurarea parlamentului pentru a trece fara probleme.