In 1940 in Basarabia erau 1090 de biserici si 28 de manastiri cu peste 1500 de preoti si calugari. In 1989 mai ramasesera doar 150 de biserici, o singura manastire si mai putin de 700 de preoti. Sute de biserici au fost demolate, iar altele au fost transformat in depozite, restaurante, cinematografe, grajduri. Scolile si revistele teologice au fost desfiintate. Muzeul de Istorie si Arheologie bisericeasca de la Chisinau, cel mai mare din tot Regatul Romaniei, a fost desfiintat iar renumita biblioteca a manastirii Noul Neamt din Chitcani a fost arsa in piata orasului.
Astazi, in Basarabia exista 900 de biserici si 14 manastiri, 8 de maici si 6 de calugari. Marea majoritate a preotilor basarabeni nu au nici un fel de scoala, fiind hirotonisiti in perioada redeschiderii bisericilor, imediat dupa 1989. In acest moment exista in Basarabia doua structuri bisericesti ortodoxe, una care tine de Rusia si alta care tine de Bucuresti aceasta din urma fara statut legal. Ambele sunt de rit vechi, functioneaza dupa vechiul calendar de dinainte de 1923. Marea parte a credinciosilor moldoveni sunt in continuare sub obladuirea Moscovei dar exista un proces lent dar constant de trecere a credinciosilor la Biserica care tine de autoritatea Romaniei. Este evident ca autoritatile bisericesti ruse, legate puternic de aparatul de stat (daca ar fi sa ne amintim doar simbolistica prezentei Patriarhului rus la ceremonia de inmanare a valizei cu codurile nucleare presedintelui Putin), se tem de pierderea influentei asupra populatiei realizand ca in momentul in care Mitropolia isi va recapata statutul legal, credinciosii se vor indrepta masiv catre Biserica romaneasca.
Printr-un act sinodal al Bisericii Ortodoxe Romane in 19 decembrie 1992 a fost reactivata Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul care tine de Patriarhia Romana este Petru Paduraru de Balti. Cealalta stuctuctura bisericeasca, care apartine Moscovei, este Episopia Chisinaului si a Moldovei, condusa de Mitropolitul Vladimir, in varsta de 45 de ani, nascut la Hotin, in comuna Colicauti pe numele sau laic, Nicolai Vasilievici Cantareanu. Nicolai Vasilievici are gradul de colonel de armata. Vladimir face parte dintre cei cinci membri permanenti ai Sinodului Bisericii Ruse si este in relatii foarte apropiate cu Patriarhul Rusiei, Alexei, pe numele sau laic Ridiger. Acesta din urma, a servit aproape 25 de ani in cadrul directiei a 5-a a KGB. Ca agent acoperit, Ridiger, care a lucrat din 1964 pana in 1987 in administratia Patriarhiei Ruse, purta numele de Drozdov - mierla - in limba rusa, si activitatea sa consta in transferarea banilor stransi de biserica in fondul PCUS si in asa numitul "fond al Pacii" creat de sovietici pentru sustinerea unor actiuni de propaganda impotriva NATO. In 1989 Ridiger a fost decorat cu cea mai inalta distinctie a Consiliului pentru Securitatea Statului-KGB, primind diploma de onoare "Pentru merite deosebite si activitate indelungata". In iunie 1990 Ridiger devine Patriarhul Alexei al Moscovei si intregii Rusii, ales de Sf. Sinod al Bisericii Ruse, si numit probabil de KGB.
Biserica Rusa a actionat violent fata de initiativa Bisericii Romane de a-si relua spatiul confesional in posesie. Toate autoritatile din acel timp ale republicii Moldova au condamnat reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Lucinschi, Sangheli, fost prim ministru, Snegur, fost presedinte pentru a cita doar pe cativa dintre cei care s-au impotrivit din toate puterile reactivarii Mitropoliei au considerat ca aparitia Mitropoliei Basarabiei este "subversiva si nociva". Guvernul a refuzat sa ia in considerare statutul de functionare al Mitropoliei romanesti, care nici pana astazi nu este legiferata desi are deja peste 400.000 de credinciosi si peste 150 de parohii.
Dupa un lung sir de procese intentate guvernului de catre reprezentantii Mitropoliei, in august 1997 Curtea de Apel a Republicii Moldova a dat castig de cauza Mitropoliei Basarabiei, dar guvernul a inaintat recurs la Curtea Suprema a Republicii. Vladimir a amenintat cu razboiul civil in caz ca Mitropolia Basarabiei capata statut legal, iar Lucinschi a zis ca va discuta cu Alexei la Moscova pe aceasta tema. Reprezentantul mandatat cu apararea cauzei Mitropoliei, deputatul Frontului Popular Vladimir Cubreacov, acum vicepresedinte al Partidului Popular, a reusit sa internationalizeze problema determinand la Strasbourg formularea unei motiuni care-i poarta numele, prin care guvernul Moldovei este somat sa recunoasca Mitropolia Basarabiei.
Deocamdata procesul este inca in curs si pana ce Mitropolia nu va capata statut legal, nu are sanse sa se extinda. Iar ajutorul din partea Patriarhiei Romane este limitat de conditiile legilor Republicii Moldova care insa vor trebui sa ia in seama pana la urma decizia Strasbourgului privind legalizarea statutului Mitropoliei.
La 10 noiembrie 1999, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a anuntat oficial Guvernul Republicii Moldova cu privire la dosarul nr. 45701/99 "Mitropolia Basarabiei si Exarhatul Plaiurilor si 12 altii contra Republicii Moldova", prezentat de Mitropolie. Dupa aceasta informare, Curtea de la Strasbourg a somat Republica Moldova sa examineze dosarul in cauza si sa recunoasca oficial Mitropolia Basarabiei. In caz contrar, Republica Moldova va pierde procesul in cauza si va fi obligata sa plateasca o suma mare de bani din bugetul sau.
In data de 15 decembrie 1999, in incinta Parlamentului Republicii Moldova a fost convocata sedinta Comisiei Parlamentare pentru Drepturile Omului, Minoritati Nationale si Comunitati Externe, pentru a pune in discutie problema Mitropoliei Basarabiei. Vitalie Nagacevschi, agentul guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, a remarcat cu aceasta ocazie ca sansele Republicii Moldova de a castiga procesul sunt minime, intrucat nu exista nici un motiv serios pentru care Guvernul ar fi in drept sa refuze inregistrarea oficiala a Mitropoliei Basarabiei.
La insistenta presedintelui parlamentului, Dumitru Diacov, la sedinta a fost invitat si mitropolitul Chisinaului, IPS Vladimir. Reprezentantii Mitropoliei Basarabiei au explicat ca nu au nici un fel pretentii fata de Mitropolia Chisinaului si ca dosarul este intentat Guvernului Republicii Moldova, referindu-se in exclusivitate la litigiul dintre Mitropolia Basarabiei si Stat. Trei deputati comunisti, membri ai Comisiei, prezenti la sedinta, au sustinut pozitia Mitropolitului Vladimir si au invocat diverse motive care ar determina Guvernul sa refuze inregistrarea Mitropoliei Basarabiei, sustinand ca acest act ar crea focare de conflict intre doua Mitropolii.
IPS Vladimir a insistat asupra ideii ca litigiul trebuie sa fie solutionat mai intai in cadrul negocierilor dintre Patriarhiile Romana si Rusa, iar apoi la nivelul Guvernului Republicii Moldova. Vladimir amesteca intentionat planurile discutiei, deoarece problema de fond a recunoasterii statutului legal a Mitropoliei Basarabiei privea Statul respectiv autoritatile Moldovei iar nu autoritatile, fie ele bisericesti, ale Rusiei. Intentia lui Vladimir era aceea de a lega si conditiona o elementara si clara problema juridica de o ipotetica si confuza tema a unor negocieri cu autoritatile canonice ale Rusiei. Insa negocierile jurisdictionale, canonice si istorice intre Patriarhii pot sa dureze zeci si chiar sute de ani (cum a fost cazul cu recunoasterea autocefaliei Bisericii Bulgare).
Pana la data de 2 februarie 2000, Republica Moldova urma sa-si precizeze pozitia oficiala privind cazul Mitropoliei Basarabiei. In caz contrar, litigiul urma sa fie examinat si solutionat fara a se tine cont de opinia Guvernului.
Cu doua ore inaintea expirarii termenului fixat de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, Guvernul Republicii Moldova a expediat instantei de la Strasbourg raspunsul sau negativ, in care respingea acuzatiile care i-au fost aduse. Noul premier de la Chisinau, Dumitru Braghis, a declarat cu aceasta ocazie ca nici cabinetul sau nu are o opinie favorabila oficializarii Mitropoliei Basarabiei si a respins posibilitatea rezolvarii cazului acesteia pe cale amiabila. Litigiul de la Strasbourg a intrat astfel intr-o noua faza, ultima, care ar mai putea dura maximum un an - doi.
Reprezentantul Mitropoliei Basarabiei la proces, deputatul Partidului Popular Crestin Democrat Vlad Cubreacov, este de parere ca magistratii europeni "vor soma inca o data Guvernul sa identifice o solutie amiabila" si, in cazul unui refuz, Guvernul de la Chisinau "nu va putea evita o condamnare care ar insemna stirbirea imaginii Republicii Moldova pe plan european, dar si o prejudiciere serioasa a bugetului de stat", Curtea de la Strasbourg fiind in masura sa aplice o amenda usturatoare. Semnificativ si demn de semnalat este firul rosu care leaga toate guvernele Moldovei in ceea ce priveste atitudinea fata de solutionarea dreptului de exercitare libera a credintei - cu mentiunea ca singura institutie de cult careia i-a fost refuzata intrarea in legalitate a fost Mitropolia Basarabiei.
