|
CRIZA ECONOMICA SI POLITICA
Retrospectiva economica a anului 1999
In ultimii zece ani nu a fost, probabil, un an mai contradictoriu, in plan economic, pentru Republica Moldova decat 1999, anul in care creditorii externi au taiat finantarea, dupa ce Parlamentul a respins legile privind privatizarea unor intreprinderi vinicole si din industria tutunului. FMI si alti creditori externi au suspendat temporar finantarea si relatiile cu Republica Moldova. Acesta a fost primul an in perioada postbelica, cand la putere s-au perindat trei guverne, iar politicile economice s-au schimbat in functie de cel care tinea in mana sceptrul guvernarii.
1999 a fost anul in care au fost ratate sansele de a schimba crucial economia, a realiza marile privatizari. 1999 a fost, de asemenea, anul in care s-au produs, poate, cele mai spectaculoase rasturnari de prognoze. Deficitul bugetar depasise spre finele anului 5 %, desi se spera intr-o mentinere a lui la nivel de 2 %, iar produsul intern brut, cu o descrestere de 4 %, "s-a ambitionat" sa rastoarne pronosticul Fondului Monetar International care sustinea ca PIB-ul nu se va modifica comparativ cu 1998 sau va scadea cu 3 %. Inflatia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani, aproximativ 40 %, si a sfidat astfel prognozele optimiste de la inceput de an, cand se credea ca nu va depasi 13-15 %.
Leul moldovenesc s-a depreciat in 1999 cu circa 40 % si, ca urmare, a crescut pretul la benzina pe parcursul anului cu 45 %. S-a redus pretul de vanzare-cumparare a pamantului, in particular pentru Chisinau de la 0,5 % pana la 0,3 %; Balti, Tighina (Bender) si Tiraspol - de la 0,3 pana la 0,15 % si pentru localitatile rurale - 0,02% si s-au majorat , de la 1 iulie, cu circa 19 % a tarifelor la energia electrica, cu circa 23 % la energia termica si cu 45,1 % la gazele naturale.
Cat priveste afacerile, majoritatea companiilor din Republica Moldova au inregistrat o descrestere dura in activitatea lor, in special in volumul de vanzari. Toate afacerile au simtit o lipsa de finantare externa, chiar daca pentru capitalul circulant au fost disponibile fluxurile interne, nesemnificative. Ca rezultat al riscului crescand dupa criza financiara din regiune si instabilitatea politica, in anul 1999 sistemul bancar local a majorat rata dobanzii efective si a fost foarte precaut la creditarea afacerilor.
Au cazut bancile Vias, Guinea si Banca Internationala de Investitii si Dezvoltare Moldo-Bulgara. Cauza falimentului a fost, practic, una si aceeasi, neonorarea obligatiunilor fata de clienti. Banca Nationala a retras autorizatiile bancilor vizate privind desfasurarea activitatii financiare la 18 martie, 17 iunie si, respectiv, 4 noiembrie. BNM a numit administratori in oficiile bancilor insolvabile.
La inceputul anului 1999 economia moldoveneasca se afla la un pas de incapacitatea de plata a datoriilor externe. Lucrurile evoluau, financiar, din rau in mai rau. Republica Moldova si-a onorat totusi obligatiunile externe, si a realizat performanta de a rascumpara la un pret foarte favorabil obligatiunile de stat in valoare de 140 milioane de dolari cedate anterior concernului rus Gazprom in contul unor datorii. Acesta actiune poate fi considerata tranzactia anului 1999 chiar daca nu este vorba de o afacere in sensul direct al cuvantului. Obligatiunile au fost rascumparate de la concernul rus Gazprom contra a 47 milioane USD, cu sprijinul unei banci straine. In 1996 Republica Moldova a transmis Gazprom-ului in scopul restructurarii datoriei obligtiuni de stat in valoare de 140 milioane de dolari SUA pe o perioada de sapte ani, la o dobanda anuala de 7,5 %.
La 16 aprilie la Chisinau au fost semnate documentelor de fondare a intreprinderii mixte moldo-ruse de tip deschis MoldovaGaz, in care Chisinaul detine 36 % din actiuni, Gazprom-ul - 50% plus o actiune, iar Tiraspolul 14 % din actiuni. Ulterior, au fost emise de catre intreprinderea mixta moldo-rusa MoldovaGaz a unor actiuni in valoare de peste 1,3 miliarde lei.
Anul economic 2000
Statistici - indicatori sociali economici
Cea mai mare realizare economica a anului trecut este deblocarea relatiilor cu organismele financiare internationale, stopate in noiembrie 1999. Pentru a obtine reluarea relatiilor cu creditorii externi, Moldova a trebuit sa indeplineasca doua conditii principale - sa voteze legile cu privire la privatizarea intreprinderilor din industria vinului si tutunului, si sa adopte bugetul pe anul 2001 pana la 1 decembrie 2000.
Desi a ramas problematica pana in ultima clipa, prima conditie a fost indeplinita la 19 octombrie, cand Parlamentul a adoptat cu 54 de voturi pentru si 36 impotriva pachetul de proiecte individuale privind privatizarea intreprinderilor din industria vinului si cea a tutunului. Cea de-a doua conditie - votarea Legii Bugetului pe 2001 - a fost indeplinita cu numai opt ore inainte de expirarea termenului limita.
Dupa ce Moldova si-a onorat obligatiunile asumate, Consiliul Director al FMI a aprobat un credit de 142 de milioane USD pentru R. Moldova, iar Banca Mondiala - alocarea transei a doua de 20 mil USD din Creditul pentru Ajustari Structurale precum si grantul Guvernului olandez de 10 mil USD, pe care tot BM il administreaza.
In conditiile in care pe parcursul anului Republica Moldova a fost lipsita de finantare externa, stabilitatea si chiar aprecierea leului moldovenesc in raport cu dolarul SUA a fost o adevarata surpriza a anului. Desi la 1 februarie 2000 a fost atins cel mai inalt curs leu/dolar de la lansarea monedei nationale - 12.7178 lei pe dolar - anul 2000 a fost cel mai stabil din ultimii trei ani. In noua luni, leul s-a depreciat nominal cu numai 5.4% in raport cu dolarul, inregistrand insa o apreciere de 8.7% in termene reale. Numeroasele prognoze, facute inclusiv de oficialii de la BNM, despre o eventuala devalorizare a leului in toamna nu s-au confirmat.
Tot din categoria rezultate pozitive ale anului intra si executarea Bugetului de Stat la venituri. Este pentru prima data in ultimii cinci ani cand Moldova a obtinut venituri mai mari decat conta la inceput de an, inclusiv datorita reesalonarii datoriei externe in suma de 12,8 mil USD, reducerii emisiunii hartiilor de valoare de stat cu circa 60 de milioane de lei si intarzierii cu plata contributiei in valoare de 15 mil lei in proiecte sprijinite de Banca Mondiala. Insa 65% din buget provin din taxele pe import si doar 10-15% constituie veniturile din economia reala, astfel ca o conjunctura nefavorabila pe plan extern ar dinamita situatia financiara.
Un mare esec a fost insa amanarea pentru anul 2001 a scoaterii la licitatie a MoldTelecomului, dupa ce Chisinaul a ratat incheierea in primavara 2000 a Memorandumului cu Fondul Monetar International. Guvernul spera sa acopere cu veniturile obtinute in urma privatizarii Moldtelecomului deficitul bugetar pentru anul 2000, creat in urma stoparii finatarii externe.
La inceputul lunii martie a fost oprita, fara nici un avertisment special, livrarea de gaze naturale catre practic toti consumatorii pe motiv de neplata. A fost nevoie de mai multe saptamani pentru a restabili aprovizionarea cu gaze.
In primavara si vara Moldova a trecut prin cea mai cumplita seceta din ultimii cincizeci de ani. Ministerul Agriculturii si Industriei de Prelucrare a estimat pierderile la 6 miliarde de lei, insa in cele din urma, culmea, recolta a fost mai mare decat in 1999.
Pagubele aduse economiei de calamitati
In toamna anului 2000, in zilele de 27-28 noiembrie chiciura a deteriorat sute de kilometri de retele electrice si telefonice si peste 550 de localitati au ramas fara lumina si legaturi telefonice. Pierderile au fost estimate la 250 de milioane de lei. 76 de localitati din Republica Moldova afectate de calamitatile naturale din 26-27 noiembrie trecut, dintre care 41 - din judetul Orhei si 35 - din judetul Soroca, nu au fost inca rebransate la retelele de energie electrica.
Inflatia
Rata inflatiei in luna ianuarie 2001 a constituit 1,2 %. In ianuarie 1997 si 1998, rata inflatiei a constituit 1,9 si, respectiv, 1,3 %. In ianuarie 1999, inflatia a ajuns la 5,4 % ca urmarea a crizei financiare din toamna lui '98. In luna decembrie 1999, rata inflatiei a constituit 5 %, in ianuarie 2000 - 2,9 %. Rata medie lunara a inflatiei in anul 2000 a fost de 1,43 %, iar cea anuala - de 18,4 %. In ianuarie anul 2000, rata inflatiei a fost de 2,9 %.
Preturile la produsele alimentare au crescut in luna ianuarie cu jumatate de procent, iar la marfurile nealimentare si la servicii - cu 0,8 %. S-au scumpit cu 9,8 % legumele, cu 6,2 % ouale, cu 2,4 % produsele lactate. Tarifele la incalzire au crescut, in ansamblu pe republica, cu 6,9 %. In Chisinau, Orhei si Stefan Voda, acestea au crescut cu 14,9 %.
Somajul
Numarul somerilor conform estimarilor Biroului International al Muncii, a depasit cifra de 131 mii de persoane, intre care 55,6 % sunt barbati, iar numarul persoanelor care sunt in somaj de mai mult de 12 ani constituie aproximativ 60 %. Rata somajului pe anul respectiv constituie 7,8 %.
Populatia economic activa a constituit in anul 2000 doar 46,3 % din cele aproximativ 4,28 milioane de locuitori. In perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2000 au fost inregistrati aproximativ 40,3 mii de someri.
Pe parcursul anului 1999 la oficiile fortei de munca au fost inregistrati aproximativ 57,8 mii de someri. In anul 2000 au fost disponibilizate 137,5 mii de persoane (19,1 % din numarul total de salariati), dintre care 11,8 mii in urma reducerii statelor de personal. Restantele pentru ajutorul de somaj se estimeaza la 6,2 milioane de lei, indemnizatiile nefiind platite din luna iulie 2000.
Indicatorul fondului locativ
In anul 2000, pretul fondului locativ din Chisinau s-a redus de aproximativ 2 ori in raport cu 1997 fiind inregistrat nivelul cel mai redus din ultimii cinci ani. In anul 1997, pretul unui metru patrat de spatiu locativ varia, in Chisinau, intre 250 si 270 USD. Anul trecut pretul unui metru patrat de spatiu locativ a variat intre aproximativ 150 USD - in ianuarie, si aproximativ 120 USD - in decembrie ca urmare a devalorizarii monedei nationale, care din 1998 s-a depreciat de aproape trei ori, in raport cu dolarul american.
Pretul apartamentelor s-a redus esential in 1998, dupa ce economia Republicii Moldova a fost puternic afectata de criza economica din Federatia Rusa. Ieftinirea apartamentelor a determinat si reducerea in anul 2000 a pretului caselor particulare din Chisinau.
Natalitatea
Indicii mortalitatii si morbiditatii materne si neonatale in Republica Moldova depasesc de cateva ori indicii respectivi din majoritatea tarilor europene. In primele noua luni ale anului trecut indicii mortalitatii materne au constituit 28,6 cazuri la 100 mii de nou-nascuti, fiind de 4 ori mai mari decat in tarile vest-europene.
Salariul mediu pe economie
In luna noiembrie 2000 salariul mediu pe economie a acoperit doar 50 % din valoarea cosului minim de consum. Retributia medie a unui salariat a fost de 488,9 lei, in crestere cu 28 de lei fata de luna octombrie 2000. In 11 luni ale anului 2000 retributia medie a unui angajat din economia nationala a constituit 388,8 lei, cu 33 % mai mult decat in perioada similara a anului 1999.
Salariul mediu al profesorilor a constituit, in noiembrie 2000, 283 de lei, cu 15 lei mai putin decat in luna octombrie. Medicii au fost retribuiti in medie cu 258,7 lei, cu 13 lei mai mult decat in luna precedenta, iar salariul mediu al agricultorilor si silvicultorilor a constituit 446,6 lei sau cu 96 de lei mai mult decat in luna octombrie a aceluiasi an. Salariul mediu al profesorilor a acoperit doar 30 % din valoarea cosului minim de consum, cel al medicilor - 26 %, iar cel al agricultorilor si silvicultorilor - 40 %.
Salariile foarte mici din invatamant au determinat o situatie dramatica - parasirea locurilor de munca, pe parcursul anului scolar 2000 - 2001, de catre aproximativ 900 de profesori din institutiile de invatamant preuniversitar. Cel mai acut deficit de cadre didactice se inregistreaza in scolile din judetul Balti, unde din toamna anului 2000 si pana in ianuarie curent au abandonat locurile de munca 239 de pedagogi. Alte 170 de cadre didactice din judetul Cahul si din UTA Gagauz-Yeri au renuntat la slujbe situatie care convine gagauzilor ce tind sa descurajeze folosirea limbii romane in zona. Colectivele pedagogice ale unor scoli din judetul Balti nu si-au primit salariile de 17 luni, iar in scolile din judetul Soroca nu au fost platite salariile de 12 luni. Deficitul de cadre didactice pe republica constituie aproximativ 2 mii 500 de locuri.
In schimb, desi bancile sunt falimentare, aici salariile au crescut astfel ca cel mai inalt nivel de salarizare, in luna noiembrie, a fost inregistrat in sfera financiar-bancaraa, unde salariul mediu a constituit 2 213 lei, cu 389 de lei mai mult decat in luna octombrie. La 1 decembrie 2000, restantele salariale in economia nationala se estimau la 477,8 milioane de lei. In pofida salariilor mici si a lipsurilor de tot felul fiecare al 9-lea locuitor al Republicii Moldova se afla in posesia unor mijloace de transport, ceea ce reprezinta o rata destul de inalta totusi. In prezent in RM sunt inmatriculate 440,6 mii de mijloace de transport, dintre care 311,7 mii sunt automobile.
Industria in 2000
Intreprinderile industriale din republica au fabricat in anul 2000 productie in valoare de peste 8,75 miliarde de lei, ceea ce reprezinta o crestere de 2,3 % fata de indicii inregistrati in 1999. Peste 53 % din intreprinderile industriale mari si mijlocii au inregistrat in anul 2000 cresteri ale volumului de productie. 30 % din fabrici au stationat sau au activat in regim redus, generand pierderi, capacitatile de productie a majoritatii intreprinderilor fiind utilizate in proportie de doar 40 %. Intreprinderile industriale, conform datelor Ministerului Industriei si Energeticii, au produs in anul 2000 marfuri in valoare de 1,156 miliarde de lei, cu 7,9 % mai mult decat in 1999. Cele mai inalte ritmuri de crestere a productiei industriale au fost inregistrate de catre intreprinderile "Moldagrotehnica" - 48 %, "Moldovahidromas" - 58 %, "Giuvaier" - 24 %, "Nord-mobila" - 46 %, "Piele" - 44 %, iar intreprinderea " Agurindcom" si-a majorat volumul de productie de 4 ori. Salariul mediu al angajatilor din sectorul industrial constituie in prezent 618 lei si s-a majorat, comparativ cu anul precedent, cu 47 %. In anul 2000 volumul productiei industriale, cu exceptia celei energetice, a crescut cu 21,2 % in raport cu anul 1999. In energetica, volumul productiei industriale s-a diminuat cu 6 % in raport cu nivelul inregistrat in anul precedent. Diminuari ale volumelor de productie s-au inregistrat in electroenergetica, in industria mobilei, a zaharului, carnii, tutunului si moraritului. Pe parcursul anului 2000 144 agenti economici au initiat procedura de faliment, iar 68 de intreprinderi au fost declarate falimentare.
Micile intreprinderi
La sfarsitul anului 2000, in republica activau peste 19,4 mii de intreprinderi mici, in crestere cu 3 mii 526 fata de anul 1999. In conformitate cu Legea cu privire la sustinerea si protectia micului bussines, intreprinderi mici sunt considerate toate intreprinderile cu un numar de pana la 75 de salariati. Cifra de afaceri a acestor agenti economici a constituit, in anul 2000, 50 % din cifra totala de afaceri a intreprinderilor din Moldova, cu 5 puncte procentuale mai mult decat in 1999.
Intreprinderile mici reprezinta 93 % din numarul total de agenti economici din Republica Moldova. In anul 1999 intreprinderile mici constituiau 81 % din numarul total de intreprinderi active din republica. In cadrul intreprinderilor mici activeaza 28 % din numarul total de salariati din Moldova. In prezent in baza patentei de intreprinzator activeaza peste 32 mii de agenti economici. Conform statisticilor, 60 % din Bugetul de stat se acumuleaza din contul impozitelor achitate de agentii economici din municipiu.
Productia legumicola
Fabricile de prelucrare a fructelor si legumelor din Republica Moldova, in anul 1989, au produs circa 1,5 miliarde de borcane conventionale de conserve din fructe si legume. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice si trecerea la economia de piata, criza a lovit si industria de prelucrare a produselor agricole.
Moldova, care a fost considerata totdeauna un mare producator de legume si fructe, se confrunta astazi cu o criza cronica si in acest domeniu. In anii '90, sectorul agricol a fost afectat de secete mai des ca altadata. Seceta s-a abatut asupra Moldovei practic la fiecare al doilea an, iar uneori chiar doi ani la rand. Pentru industria de prelucrare acest fenomen a fost devastator, lipsa de materie prima fiind una dintre cele mai acute probleme cu care s-au confruntat fabricile.
La toate acestea s-a mai adaugat si schimbarea relatiilor economice, relatiilor interstatale, aparitia pe pietele traditionale a noilor producatori interni si externi. Astfel s-a ajuns la situatia in care marea majoritate a celor 17 mari intreprinderi de prelucrare a fructelor si legumelor au activat in ultimul deceniu la 15-20 % din capacitate, iar altele chiar au falimentat.
Ramura de prelucrare a fructelor si legumelor este reprezentata de 17 societati pe actiuni private, fabrici de conserve, insa patru dintre care se afla in proces de faliment prin lichidare. In afara de aceste societati pe actiuni activeaza circa 30 de intreprinderi mici si mijlocii.
Din volumul total de productie de conserve doar 10-15 % se comercializeaza pe piata interna. Pe parcursul ultimilor ani s-a inregistrat o scadere considerabila a volumului de producere a conservelor din fructe si legume, de la peste 100 de mii de tone, in 1997, la 49 de mii de tone in 2000. Capacitatile totale de prelucrare a productiei legumicole sunt estimate la 500 de mii de tone, iar producerea globala de conserve la 300 de mii de tone.
Productia viticola
Anul curent, in Republica Moldova se preconizeaza a fi recoltate circa 600 mii tone de struguri, din care se vor produce mai mult de 20 milioane decalitri de vin sau de doua ori mai mult decat in anul 1998. Din productia de vin din sezonul trecut au mai ramas necomercializate mai mult de 5 milioane decalitri de vin.
Problema comercializarii vinurilor este legata de faptul ca preturile au scazut dramatic, in particular pe pietele traditionale ale vinurilor moldovenesti - Rusia, Ucraina si alte tari-membre ale C.S.I. Pe aceste piete pretul la vinuri este de 25-28 de centi pentru un litru, ceea ce nu-i satisface pe producatori, care, pentru a-si acoperi cheltuielile, ar trebui sa-si vanda productia la pret de cel putin 30 de centi litrul.
Prognozele Ministerului Agriculturii si Industriei Prelucratoare arata ca pe piata Rusiei se vor mentine doar cei care vor propune productie la preturi comparabile mici. Producatorii moldoveni ar putea avea probleme pentru ca nu pot scadea preturile din cauza cheltuielilor mari de producere, mai ales din cauza preturilor inalte la materia prima.
Pe parcursul anului 2000, agentii economici din industria vinului au reusit sa depoziteze aproximativ 25 milioane decalitri de materie prima vinicola, ceea ce le va permite sa majoreze volumul exportului de bauturi alcoolice, sustin specialistii de la Ministerul Agriculturii si Industriei de Prelucrare. Stocurile reprezinta cea mai mare cantitate de material vinicol depozitat la intreprinderile din domeniu in ultimii patru ani. Un factor care va stimula exportul produselor alcoolice il constituie anularea de catre Parlament a taxelor vamale la exportul acestei productii. Potrivit Legii Bugetului pentru anul 2001, exportatorii vor trebui sa prezinte fiscului date privind cantitatea productiei exportate si sa repatrieze, in curs de 90 zile, valuta obtinuta in urma comercializarii bauturilor alcoolice.
Potrivit datelor Departamentului control vamal, cele mai solicitate piete de desfacere pentru producatorii autohtoni au fost cele din Federatia Rusa, Ucraina, Belarus si Statele Baltice. Doar 10-15 la suta din productia vinicola produsa in Republica Moldova este exportata in tarile Europei Centrale si de Vest. In anul 2000 s-a exportat productie vinicola in valoare de 128 milioane USD, cu 18 milioane USD mai mult in raport cu anul 1999. Aproximativ 30-40 la suta din productia vinicola comercializata in ultimii ani in Republica Moldova este contrafacuta.
Industria usoara
In general, Republica Moldova dispune de aproape toate conditiile pentru ca industria usoara sa fie un adevarat motor al industriei si chiar al economiei. Fabricile, cu mici exceptii, dispun de utilaje cat de cat moderne sau care pot fi utilizate inca vreo cativa ani. Exista suficienta forta de munca calificata dat fiind numarul mare de scoli de meserii din trecut care pregateau specialisti pentru a acoperi necesitatile fabricilor si atelierelor care produceau pe vremuri cantitati enorme de marfa. Forta de munca este ieftina comparativ cu alte tari. Materia prima, pentru unele fabrici sau chiar ramuri intregi ale industriei usoare este de provenienta locala.
In Republica Moldova activeaza 28 de intreprinderi din industria usoara in ramuri precum confectiile, tricotajul, imbracamintea, galanteria, prelucrarea pieilor etc. O parte dintre intreprinderi au trecut prin procese de restructurare initiate de Agentia pentru Restructurarea Intreprinderilor si Asistenta, ceea ce a permis restructurarea managementului si relatiilor cu furnizorii de materie prima.
Managerii si esalonul de varf al unor intreprinderi au participat si mai continua sa participe la al doilea Proiect de Dezvoltare a Sectorului realizat de agentia ARIA in colaborare cu mai multe organisme internationale. Managerii sunt plasati la diferite intreprinderi de peste hotare pentru o perioada de 3 luni, fiind implicati in toate procesele de productie.
Deoarece piata interna este foarte mica, iar forta de cumparare a populatiei este foarte scazuta, majoritatea marfurilor din industria usoara sunt exportate. Acum cativa ani, principala, iar in unele cazuri, chiar unica piata de desfacere era piata ruseasca sau tarile CSI.
Amenintate de nesiguranta acestor piete, majoritatea fabricilor din industria usoara au fost nevoite sa caute parteneri in Europa sau America. Dupa august 1998, dupa caderea pietei rusesti doar cateva fabrici mai lucreaza cu tarile din est. Piata din America si Asia, fiind prea departe(cu toate ca unele fabrici conlucreaza fructuos si cu companii din aceste regiuni), unica piata sigura si apropiata este Uniunea Europeana. Intrarea pe aceasta piata insa este foarte dificila, dat fiind concurenta si taxele vamale mari pentru statele ce nu fac parte din acest organism.
In comparatie cu alte tari din regiune, Republica Moldova are unele inlesniri. La mijlocul anului 1999 UE a acordat un sir de preferinte pentru importurile de marfuri din Republica Moldova. Preferintele sunt acordate la 4 categorii de produse, printre care si marfuri din industria usoara. Pentru prima categorie de produse, in care intra tesaturile si articolele textile, se fac reduceri de 15% din tariful practicat de obicei.
Pentru a doua categorie, in care intra pielea-materie prima si incaltamintea se fac reduceri de tarife de circa 30%. In a treia categorie de produse pentru care UE acorda preferinte la export in tarile membre intra articolele din piele naturala si artificiala, articole de galanterie, pentru care taxele vamale sunt micsorate cu 35%. si a patra categorie de produse, intre care se afla blanurile naturale si artificiale, articolele din blanuri, caciulile sunt in general scutite de orice fel de taxe vamale.
In acelasi timp, daca pentru alte tari Uniunea Europeana stabileste un anumit volum de export, Moldovei i-a fost acordat dreptul de a exporta in tarile UE atat cat doreste. Facilitatile acordate de UE, sunt valabile pana la 31 decembrie 2001. In cazul aderarii la OMC si la Zona de Comert Liber cu Uniunea Europeana taxele de export si de import se vor micsora esential sau chiar vor fi anulate.
Toate aceste privilegii pe care le are Republica Moldova ar fi trebuit sa influenteze pozitiv asupra dezvoltarii cat mai rapide a industriei usoare dar la ora actuala nici chiar intreprinderile din industria usoara nu pot folosi aceste oportunitati. Cauza este simpla - fabricile nu au fortele, dar nici banii proprii necesari pentru a intra pe piata europeana, preferintele acordate de UE nefiind suficiente pentru aceasta. Sunt necesare investitii care lipsesc in productie, marketing, promovarea marfurilor etc. Investitorii nu se prea grabesc sa vina deoarece in Republica Moldova nu este stabilitate, nici politica, nici economica, nici legislativa.
Pentru a putea colabora cu parteneri straini, intreprinderile trebuie sa produca marfuri de calitate foarte inalta care sa corespunda standardelor ISO-9000. Adica, nu numai produsele in parte sa fie certificate, dar intreg procesul de producere, incepand cu achizitionarea materiei prime pana la livrarea productiei finite. Pana la ora actuala doar trei intreprinderi din industria usoara din Republica Moldova dispun de certificatele sistemului de calitate ISO-9000. Acestea sunt Tirotex din Tiraspol, Floare-Carpet din Chisinau si Tighina din Bender.
Deocamdata, majoritatea fabricilor din industria usoara activeaza in lohn (in baza materiei prime a clientului) cu companii de peste hotare, fara a avea sisteme de calitate. Aceasta situatie insa nu va dura mult timp. Lucrul in lohn da posibilitate intreprinderilor de a-si castiga minimumul de existenta, dar pentru a prospera intreprinderile au nevoie de productie proprie. Fara a avea sistem de calitate, cand cerintele fata de calitate sporesc pe zi ce trece, va fi practic imposibil accesul pe pietele occidentale.
Industria confectiilor textile
Despre fabricile de confectii in general se poate spune ca, data fiind situatia dificila in care se afla economia Moldovei, comparativ, in mare masura se descurca. Totusi, intreprinderile au destul de putine forte interne pentru a depasi criza. In pofida acestui fapt, majoritatea lor colaboreaza bine cu parteneri de peste hotare. Astfel, in prezent, circa 70-80 % din volumul de productie al acestor fabrici se exporta, in acelasi volum acordand servicii (adica activitatea in lohn, in baza materiei prime a clientului). O parte din fabrici insa continua sa-si pastreze si chiar sa-si consolideze pozitiile pe piata interna: Tricon SA, Ionel SA, Centrul de mode SA, Dana SA.
Chiar daca volumele de productie ale fabricilor de confectii de la ora actuala nu se compara cu cele de pana la 1990, la fabricile de confectii, in special, dar si in industria usoara, in genere, spre deosebire de alte ramuri ale economiei, in ultimii ani se observa o crestere constanta, atat a volumelor de productie, cat si a volumelor de vanzari.
|
|
Comertul exterior
Comertul exterior este in cadere libera. Criza financiara a fost principala, dar nu singura cauza, care a adus Moldova in situatia data. Pentru a intelege profunzimea problemelor cu care se confrunta Moldova in acest domeniu trebuie examinate procesele si evenimentele, prin care a trecut tara pe parcursul ultimilor ani atat pe plan intern, cat si pe plan extern si care in mod direct au determinat eficienta relatiilor comercial-economice ale Moldovei.
Astfel Strategia de promovare a exporturilor promovata de Guvern si anuntata in luna mai 1999 nu se poate realiza pe de o parte deoarece in Strategia respectiva nu au fost definite ramurile, directiile prioritare si pietele-tinta spre care trebuie sa se orienteze RM, iar pe de alta parte lipsesc banii pentru finantarea activitatilor, prevazute in acest document.
Republica Moldova, fiind o tara mica cu o economie deschisa, este vulnerabila la evenimentele economice ce au loc in afara hotarelor ei. Fiind inca in mare masura dependenta de partenerii comerciali din CSI, Moldova depinde de ritmul redresarii economice in aceste tari, care este influentat de capacitatea lor de a atrage investitii straine directe, de progresul realizat de acestea in privatizare si restructurare, de capacitatea lor de a plati salariile, care determina cererea la bunurile moldovenesti etc.
In ultimii ani soldul negativ al balantei comerciale a fost intr-o crestere continua de la 95,2 mil USD - in anul 1995, la 297,3 mil USD - in anul 1997, de exemplu. Comertul exterior al Republicii Moldova a fost marcat pe parcursul anului 1998 de descresteri continue ale exporturilor de marfuri. Volumul exportului total s-a redus fata de anul precedent cu 27,2 %, sub nivelul inregistrat acum trei ani. Schimburile comerciale ale Republicii Moldova s-au redus in anul 1998 cu 18,8 % fata de anul precedent si au constituit 1 miliard 661,9 milioane dolari SUA.
Comertul cu tarile membre ale C.S.I. s-a redus cu 27,8 %, iar in comertul cu restul tarilor s-a inregistrat o reducere de 5,7 %. Totodata, in proportii mai mici (cu 12,5 %) s-a diminuat si volumul importului, inregistrandu-se un salt al deficitului balantei comerciale de 389,1 mil USD, in crestere cu 91,8 mil USD fata de anul 1997.
Reducerea considerabila a exporturilor moldovenesti a fost determinata de criza financiara din Rusia care a dus la deprecierea rublei rusesti si a valutei nationale, precum si de aplicarea suprataxei de 6 % la importurile in Romania. Regimurile fiscale existente in Rusia si in Romania scad din competivitatea si accesibilitatea marfurilor moldovenesti pe aceste piete.
Dupa semnarea in 1991 a acordurilor de la Belovejskaia Puscia si destramarea U.R.S.S., in spatiul ex-sovietic s-a creat o situatie unica in istoria economiei mondiale, caracterizata prin trecerea de la un sistem economic centralizat spre stabilirea relatiilor economice intre noile state suverane. In acelasi timp, fiecare din aceste state incearca sa-si reduca dependenta de o singura piata, in special de cea a Rusiei prin stabilirea relatiilor cu alte tari.
Incercarile de a schimba radical structura si orientarea comertului exterior au fost imposibil de realizat din cauza capacitatii concurentiale scazute a marfurilor, precum si din cauza interdependentei productive a intreprinderilor ramase din perioada sovietica.
Obtinerea suveranitatii a fost insotita de o distorsiune a comertului si a sistemului de plati intre tinerele state, lipsindu-le pe unele din ele, printre care si Republica Moldova de accesul la resursele valutare. Cresterea necontrolata a masei monetare si ritmul sporit de emitere a creditelor din zona rublei sovietice a accelerat procesul de destramare a sistemului comercial si de plati dintre tarile membre - ca urmare Republica Moldova a ramas in izolare completa.
In situatia data, tinerele state au reactionat prin adoptarea unei politici protectioniste fata de importurile din afara comunitatii, politica ulterior aplicata si in relatiile intre ele. Constientizand faptul ca diminuarea productiei este imposibil de stopat in conditiile unei piete interne limitate, cand structura productiei in marea ei majoritate a fost orientata spre export, iar politicile partenerilor traditionali nu mai corespundeau cerintelor unei dezvoltari durabile, s-a trecut la reorganizarea intregului sistem de relatii economice prin modificarea cadrului legal intern si dezvoltarea celui de cooperare internationala.
In acest context, incepand cu anul 1992, Moldova a inceput un proces de colaborare cu organizatiile financiare si comerciale internationale si de semnare a Acordurilor si Conventiilor la nivel multilateral si bilateral, ajustand sistemul sau valutar si comercial in conformitate cu regulile si normele internationale.
Astfel au fost obtinute anumite realizari in stabilirea unui regim comercial si valutar liberalizat, menit sa asigure o dezvoltare a comertului exterior. Exporturile si preturile au fost liberalizate, a fost introdus un tarif vamal la import cu o structura echilibrata si relativ joasa a taxelor. Practic, a fost eliminata participarea statului in operatiunile comerciale externe.
S-a initiat un proces amplu de dezvoltare a relatiilor comerciale cu diferite state ale lumii la nivel bilateral prin semnarea unui sir de acorduri ce asigura o baza juridica corespunzatoare principiilor generale de cooperare comercial-economica, stabilite pe plan mondial. Au fost incheiate Acorduri de comert liber cu statele membre ale C.S.I. si cu Romania in total 33 de Acorduri privind comertul si cooperarea economica cu alte state ale lumii.
A avut o mare importanta semnarea in noiembrie 1994 a Acordului de Parteneriat si Cooperare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana, care in afara faptului ca prevede un mecanism juridic cuprinzator de reglementare a relatiilor dintre parti, reprezinta si un program complex de masuri de integrare a Republicii Moldova in spatiul european.
Au avut loc si tratative de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului, care chiar daca va atrage dupa sine un proces complex si anevoios de restructurare a mediului economic intern, conform cerintelor si normelor internationale, ii va permite Moldovei sa beneficieze de avantajele prevazute de acordurile si angajamentele multilaterale.
Tendinte ale comertului exterior al Republicii Moldova
Cu incepere din 1995 comertul extern al RM este caracterizat prin reducerea continua a exportului. Anul trecut, concomitent cu scaderea exportului, a fost inregistrata si reducerea brusca a importului. Au fost importate in general marfuri relativ ieftine si de o calitate mai joasa. Scaderea continua a exporturilor echivaleaza pentru RM cu o cadere majora. In pofida faptului ca a achitat datoria externa pentru anii 1998-1999, RM risca sa nu obtina imprumuri de la FMI si Banca Mondiala.
Conflictul din Caucaz a fost profitabil pentru Moldova. De la inceputul conflictelor in Caucaz, s-a marit circuitul de marfuri, servicii si turisti care au trecut prin RM. Comerciantii din Rusia si din alte tari pleaca dupa marfuri in Turcia trecand prin teritoriul Moldovei. In export sunt prioritare produsele agroalimentare insa baza agricola se degradeaza si se epuizeaza. Terenurile sunt impartite taranilor insa din lipsa de tehnica, ingrasaminte, chimicale, mijloace financiare acestia defriseaza viile si livezile. Pentru plantarea doar a unui hectar de vita de vie sau de livada sunt necesari circa 10 mii de dolari, suma mult prea mare pentru un gospodar obisnuit.
Tendintele negative din comertul extern al tarii se explica prin faptul ca RM nu a avut niciodata o strategie de promovare a exporturilor, iar guvernele care s-au succedat au insistat mai ales asupra comertului exterior cu Rusia. Majoritatea cheltuielilor externe ale Republicii Moldova erau facute pentru resursele energetice importate din Est. Astfel, aceasta piata a devenit traditionala pentru marfurile moldovenesti, schimbate pentru gaze si energia electrica.
Principalii parteneri ai Republicii Moldova in comertul exterior
Repartizarea geografica a comertului a suferit mari schimbari in ultimul an. Pentru prima oara, in cursul anului 2000, Romania a trecut pe locul intai la schimburi comerciale. Volumul comertului exterior cu Romania a crescut in ultimul an cu 47 % iar in ultimul an au fost inregistrate in Moldova 280 de intreprinderi mixte cu capital romanesc, ceea ce constituie o crestere considerabila asezand Romania pe un loc fruntas. In prezent 99% din produsele petroliere sunt importate din Romania.
Traditional Comunitatea Statelor Independente era principalul partener al Moldovei, urmata de Uniunea Europeana si de statele din Europa Centrala si de Est. In anul 1998 Moldova a sustinut relatii comerciale cu 103 state. Desi numarul tarilor partenere a crescut semnificativ, nu s-a reusit stabilirea unui flux echilibrat al importului si exportului, Moldova ramanand dependenta de piata tarilor C.S.I. Acest fapt a determinat reducerea exportului de marfuri in 1998 (septembrie -52,2%), octombrie (-42,9%), noiembrie (-50%), decembrie (-58%), in urma crizei financiar-bancare din Rusia si repercursiunile ei asupra spatiului post sovietic.
Procesul de liberalizare a regimului comercial i-a deschis Moldovei calea spre integrarea in circuitul economic mondial, dar, totodata, cum s-a dovedit, nu a fost de ajuns pentru dezvoltarea echilibrata a comertului si asigurarea unei cresteri permanente a exportului.
Aspectele financiare reprezinta numai o parte a problemei sectorului exportator. Imperfectiunea cadrului legislativ, inconsecventa regulilor de joc, ce se modifica de la an la an, impiedica stabilirea unor relatii comerciale si mentinerea lor un timp indelungat. De asemenea, dispersarea responsabilitatilor legate de dezvoltarea exportului intre diferite structuri de stat, lipsa unor mecanisme complexe de dezvoltare a potentialului de export si de promovare a acestuia pe plan international si-au pus amprenta asupra situatiei generale a Moldovei.
Statele CSI - 58 % din volumul exporturilor Republicii Moldova
In perioada ianuarie - noiembrie 2000, statelor CSI le-a revenit 58 % din volumul total al exporturilor Republicii Moldova (422,8 milioane USD), statelor Uniunii Europene - 21,9 %, iar celor din Europa Centrala si de Est - doar 13,6 %.
Volumul exporturilor in statele membre ale CSI a crescut, in perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2000, cu 9,3 % fata de aceeasi perioada a anului precedent, constituind 245,2 milioane USD. Aceasta majorare a fost determinata de cresterea volumului exporturilor in Federatia Rusa, Kazahstan, Turkmenistan, Georgia si Armenia. In anul 2000 principala piata de desfacere pentru marfurile autohtone a fost Federatia Rusa. Exportul in acest stat a constituit, in perioada de referinta, 43,7 % din volumul total al exporturilor in tarile CSI - 107,2 milioane USD, fata de 39,7 % inregistrate in perioada corespunzatoare a anului 1999.
In acelasi timp, s-a majorat cu 6,8 % volumul exporturilor in statele UE, constituind 21,9 milioane USD. Aceste state au importat din Republica Moldova in special materie prima pentru industria textila. Din cauza diminuarii exporturilor in Romania, Polonia, Ungaria, Albania, Bulgaria volumul exporturilor in Europa Centrala si de Est s-a redus cu 24,4 %, constituind 57,5 milioane USD.
Volumul exporturilor a constituit, in perioada de referinta, 422,8 milioane USD, sau 37,7 % din volumul total al comertului exterior de 1,1 miliarde USD. In perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2000 a crescut volumului importurilor la toate categoriile de marfuri volumul importurilor Republicii Moldova constituind 698,1 milioane USD, in crestere cu 37,5 % (261,7 milioane USD) fata de aceeasi perioada a anului 1999.
Volumul importurilor de marfuri din statele CSI a constituit 232,5 milioane USD (33,3 % din volumul total), fara a inregistra schimbari esentiale in raport cu perioada similara a anului precedent. Volumul importurilor din statele Europei Centrale si de Est s-a majorat cu 68,7 %, constituind 194,1 milioane USD (27,8 % din volumul total).
De asemenea, datorita cresterii volumului importurilor din Germania, Italia si Franta, volumul importurilor din statele Uniunii Europene s-a majorat cu 37,7 %, constituind 188,5 milioane USD (27 % din volumul total). Restul de 12,7 % din marfuri au fost importate din alte state.
Comertul exterior al Republicii Moldova a inregistrat, in perioada 1 ianuarie - 1 decembrie curent, un sold negativ al balantei comerciale de 275,3 milioane USD, in crestere cu 184,5 milioane USD fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Soldul balantei comerciale a fost determinat de tendinta de reducere, incepand cu luna mai a anului trecut, a volumului exporturilor din Republica Moldova. In perioada de referinta, s-a redus, in special, exportul animalelor vii si a produselor animaliere, exportul produselor industriei chimice, a metalelor si a mijloacelor de transport.
Cel mai mare deficit al balantei comerciale a fost inregistrat, in perioada de referinta, in comertul cu Romania - 93 milioane USD, in crestere cu 58,3 milioane USD fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Exportul in Romania s-a micsorat considerabil, volumul exporturilor constituind doar 4,5 milioane USD, in timp ce volumul importurilor din Romania s-a majorat cu 86 % fata de aceeasi perioada a anului trecut. In relatiile cu Ucraina deficitul balantei comerciale a constituit 69,9 milioane USD, iar in relatiile cu Germania - 47,1 milioane de USD.
Intre Republica Moldova si Republica Belarus a fost incheiat in anul 2000 Acordul interguvernamental privind exportul a 20 mii tone de fructe si legume. In noiembrie a fost raportat exportul in Belarus a peste 20 mii tone de fructe, legume si sucuri naturale. Productia agricola din Republica Moldova a fost importata utilizand ambalajele si camioanele belaruse, iar achitarea intre agentii economici din cele doua state s-a efectuat pe baza tranzactiilor de tip barter, in Basarabia fiind importate in special materiale de constructii si cartofi.
Jumatate din totalul exportului s-a realizat prin regiunea transnistreana. Volumul fructelor si legumelor livrate in Republica Belarus in acest an este echivalent cu volumul total al exporturilor de fructe si legume al Republicii Moldova din anul trecut. In comertul cu Federatia Rusa Republica Moldova a inregistrat un sold excedentar de 86,5 milioane de lei.
FINANTELE
Sistemul bancar
Sectorul bancar reflecta situatia din economie si chiar serveste drept barometru al starii din societate. Deja de un an de zile sistemul bancar se confrunta cu un sir de deficiente, trece printr-o faza de reconstituire, avand in vedere conditiile deficitului de lichiditati.
In conditiile unui declin al indicilor economici, sistemul bancar al Moldovei nu-si exercita functiile conform modelelor clasice, nu mai functioneaza un sistem de creditare durabil, pe principii stabile, nici un sistem de onorare a angajamentelor de catre cei ce primesc credite. Fluxurile financiare sunt foarte reduse si au un caracter de circuit foarte incet.
Multi agenti economici au deficit de resurse, se continua practica tranzactiilor barter ceea ce pentru sistemul creditar si pentru sistemul financiar in ansamblu, este destul de negativ si absolut neconvenabil. Mai mult decat atat prin majorarea de catre Banca Nationala a cotei rezervelor obligatorii, astazi, practic, sunt inghetate 180 milioane lei, resurse creditare.
Sectorul bancar are foarte putine mijloace de a opera pe piata financiara deoarece piata financiara este restransa din cauza riscurilor foarte mari. O alta problema cu care se confrunta institutiile bancare este lichiditatea foarte joasa atat a agentilor economici, cat si a populatiei. In conditiile in care salariile se platesc cu intarziere, cand inflatia a erodat depunerile, increderea in sistemul bancar este nesatisfacatoare. Pe langa aceasta, fluxurile de investitii straine sunt destul de modeste.
In anul 1999 dupa crahul din Rusia, opt banci au devenit practic falite iar 3 dintre acestea si-au pierdut licentele, ceea ce arata ca si sistemul bancar se aliniaza contexului declinului economic. In 1999 s-a inregistrat fenomenul convertirii depunerilor in dolari din cauza socului provocat de fluctuatiile mari ale cursului. Coeficientul de dolarizare s-a majorat de la 20% in 1997 la 44% in 1998, desigur sub influenta evenimentelor ce au urmat dupa criza din Rusia. Deoarece in anul 1999 nu s-a creat cadrul juridic si functionarea normala a infrastructurii pietei, conditii necesare pentru redresarea situatiei in 2000, din acest motiv dar si din altele, Republica Moldova s-a aflat in vara anului 2000 foarte aproape de intrarea in incapacitatea de plata.
Deocamdata nu exista premise pentru o prabusire a leului fata de dolar, dar nici de intarire. Posibil vor avea loc doar niste mutatii neesentiale. Daca insa in economie nu se va inregistra macar o stopare a declinului, este clar ca o noua convulsie, o noua prabusire a leului in conditiile neplatilor la salarii si pensii nu va mai putea fi suportate de populatie.
Politica fiscala
Republica Moldova a reusit sa-si intemeieze o politica fiscal-bugetara independenta chiar imediat dupa obtinerea independentei in 1991. Insa consolidarea sistemului bugetar si fiscal si a politicii fiscal-bugetare au avut loc dupa introducerea valutei nationale in noiembrie 1993. In anii 1991-1995 se desfasoara prima etapa de formare a politicii fiscale. In aceasta perioada are loc procesul de evaluare a mostenirilor si adaptarea la noile cerinte prin modificarea actelor normative si legislative.
Incepand cu anul 1992 au fost introduse un sir de impozite noi, utilizate in economiile de piata cum ar fi TVA, accizele, taxele rutiere, tarifele vamale etc. Introducerea valutei nationale in 1993 a intensificat separarea spatiului monetar al Republicii Moldova de spatiul monetar al fostelor republici socialiste. Au fost modificate principiile si metodologia de calcul a impozitelor deja existente. In anii 1996-1999 este definitivata constituirea sistemului bugetar - adoptarea Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, a Conceptiei reformei fiscale si a unor articole din Codul fiscal.
Trei factori determina politica fiscala a Moldovei. Primul este recesiunea generala, care reduce baza impozabila. Al doilea factor este incapacitatea administratiei fiscale sa colecteze impozitele ca rezultat al evaziunilor fiscale, larg raspandite, si a coruptiei. Al treilea factor este lipsa ajustarii adecvate a cheltuielilor. Aceasta inertie a angajamentului de cheltuieli apare in urma absentei unui grup politic, care ar obtine suportul public necesar pentru limitarea explicita a cheltuielilor sociale. Dezechilibrul fiscal nedurabil este deci un rezultat al proastei guvernari. Atat timp cat practica majorarii nejustificate a veniturilor in procesul elaborarii Bugetului de Stat va continua iar pronosticul real va fi neglijat, sansele unei politici fiscale eficiente si durabile sunt minimale.
Teoretic ar fi trebuit ca odata cu formarea si stabilizarea politicii si sistemului fiscal-bugetar sa dispara problema evaziunilor fiscale. Realitatea insa e tocmai inversa - evaziunea fiscala a capatat un caracter de masa. In anii 1995-1998 numarul agentilor economici, care au fost depistati pentru comiterea evaziunilor fiscale s-a triplat, iar suma incasarilor fiscale, luand in calcul indexarile, aproape ca nu s-a schimbat. Raportul evaziunilor fiscale fata de PIB in 1994 era de 4,5 % iar in 1999 aceasta cifra a crescut de circa patru ori. Inspectoratul fiscal a depistat incalcari ale legislatiei fiscale la 43,7 % din cei 24 171 de agenti economici supusi controlului in cursul anului. Fiscul a sechestrat bunuri in valoare de 454,2 mil de lei. Cota economiei subterane in RM a atins circa 70 %.
In cativa ani de independenta politica si de tranzitie la economia de piata, agentii economici au inventat o multime de subterfugii pentru a nu achita impozitele. Potrivit rapoartelor Politiei economico-financiare, Inspectoratului fiscal, Departamentului control financiar si revizie si Garzii financiare, datoriile agentilor economici fata de buget depasesc incasarile bugetare pentru un an. Se practica la scara de masa contabilitatea dubla si neinregistrarea marfurilor sau a veniturilor in registrele de evidenta contabila. Agentii economici care practica comertul exterior nu declara marfurile la vama sau le declara in fals.
O modalitate excelenta pentru eschivarea de la impozite pentru importatori sau exportatori este Transnistria, cu care Chisinaul are un acord referitor la neachitarea taxelor vamale pentru agentii economici din ambele parti la frontiera de pe Nistru. Transnistria este considerata "gaura neagra a economiei RM". Se observa cu usurinta ca daca guvernele Moldovei ar fi dorit cu adevarat sa-i combata pe Smirnov si banda sa, ar fi fost simplu sa treaca la executarea unor masuri de natura economica, care ar fi limitat posibilitatile de miscare ale separatistilor si le-ar fi taiat resursele.
Valuta obtinuta din activitatea economica externa nu mai este repatriata, operatie care deasemenea se face in scopul neachitarii impozitelor. Conform datelor Bancii Nationale, RM are circa 200 mil de dolari nerepatriati de la exportul de marfuri, dintre care 30 mil sunt scoase din circuitul economic oficial. In scopul ocolirii legislatiei la achitarea accizelor si taxelor pe valoarea adaugata au fost folosite depozitele vamale libere. Spaga pentru obtinerea licentei de depozit vamal liber atinge in unele cazuri 100 de mii USD.
Parlamentul participa la jaful general adoptand legi, care favorizeaza economia subterana modificand de exemplu Legea Bugetului pentru anul 1998, prin care au fost anulate taxele pentru transportarea, pastrarea si comericializarea marfurilor supuse accizelor. Usor de inteles, Bugetul a suportat ulterior pierderi uriase. Oricum Moldova prezinta conditii favorabile pentru eschivarea de la achitarea fata de Buget. Unica masura legislativa care s-a luat in directia combaterii fenomenului evaziunilor fiscale a fost doar inasprirea raspunderii juridice pentru evaziunile fiscale.
Fenomenul evaziunii fiscale in masa poate fi demonstrat in baza unor calcule comparative a datelor prezentate de catre Inspectoratul fiscal principal de stat. La finele anului 1999 Inspectoratul anunta ca in perioada de 11 luni ale anului 1999 in bugetul consolidat au fost varsate 2578,3 mil de lei, fiind realizat cu 86,4 % planul anual si cu 96 % planul incasarilor pentru 11 luni. Deci, comparativ cu perioada respectiva a anului trecut veniturile in bugetul consolidat si in Bugetul de Stat au sporit cu 563,6 mil sau cu 28 %.
Defalcarile in Bugetul de Stat s-au majorat cu 36,4 %. Totodata, in ultimul timp, se atesta si o sporire a defalcarilor in bugetele locale, cu 4,6 %, si in Fondul social, cu 4,8 %. In acelasi timp Departamentul controlului vamal a anuntat cu satisfactie ca pentru prima data in perioada de 8 ani de activitate a reusit sa incaseze un miliard de lei in perioada ultimului an. Daca Vama deconteaza la Buget un miliard din totalul de 2,5 mlrd, rezulta ca aproape jumatate din buget este format doar din taxele vamale. Pe de alta parte suma totala a datoriilor agentilor economici catre Buget este de 2 mlrd 678,7 mil de lei. Deci suma datoriilor depaseste suma defalcarilor bugetare intr-o perioada de aproape un an de zile.
Numai in anul 1999 datoriile fiscale ale agentilor economici au sporit cu peste 461 de mil de lei (sau cu 56,4 %). La Chisinau datoriile agentilor economici au sporit cu 96 %, a celor din Cahul - cu 91 %, din Balti - cu 71,6 %. Totodata suma datoriilor agentilor economici la bugetul asigurarilor sociale de stat s-a majorat de la 357,9 mil de lei (1 ianuarie 1998) la 456,2 mil de lei (1 ianuarie 1999), ceea ce constituie 27,5 %.
Potrivit evaluarilor expertilor evaziunile fiscale au crescut de la 3 % din suma totala a veniturilor bugetului consolidat pana la 25 %, frecventa incalcarilor disciplinei economice si financiare depistate de catre angajatii Departamentului control financiar si revizie a crescut pana la 78 %, iar frecventa incalcarilor legislatiei economice depistate de catre angajatii Inspectoratului fiscal este de 55 %. Transparenta granitelor Moldovei, divergentele dintre regimurile vamale si fiscale pe teritoriul Moldovei, Ucrainei si Rusiei duce la efectuarea multor tranzactii ilicite de import-export. Astfel confruntarea datelor cu privire la operatiunile de import-export au depistat devieri in volum de 92% din exporturile spre Rusia si 100% din exporturile spre Ucraina.
Dezastrul din economie contribuie nemijlocit la cresterea fenomenului evaziunii fiscale. Reducerea nivelului de achitare a impozitelor este cauzata de scaderea substantiala a activitatii economice din Republica Moldova. RM a pierdut piata de desfacere a bauturilor spirtoase din Rusia si Belarus, ceea ce a redus cu 50-70 % volumul defalcarilor la buget a raioanelor ce practica cresterea vitei de vie si productia vinului.
O alta cauza care se rasfrange nemijlocit asupra fenomenului neachitarilor catre buget este povara fiscala neadecvata pentru conditiile si economia RM. Prezenta unui sector subteran masiv contribuie la crearea unei poveri fiscale excesive. Sursa veniturilor bugetului de stat este activitatea in economia oficiala.
Economia subterana si coruptia erodeaza dezvoltarea nationala, cresterea evaziunii fiscale contribuie la diminuarea platilor la Buget, aceasta la randul sau cauzeaza esecul politicii sociale. Īncalcarea legislatiei devine o norma de comportament iar una din cauzele care favorizeaza fenomenul evaziunii fiscale este neincrederea fata de Stat si lipsa de autoritate a institutiilor sale.
Conditiile in care activeaza agentii economici
Desi Codul Fiscal a fost elaborat conform sistemului de impozitare american, acesta nu a fost indeajuns adaptat la conditiile si specificul Republicii Moldova. Codul fiscal este elaborat astfel ca statul sa obtina venituri cat mai mari in special de la impozitarea persoanelor juridice. Se intampla astfel ca statul nu face altceva decat sa-i jupoaie pe agentii economici prin introducerea unui sir destul de lung de impozite, taxe, plati etc. In intervalul 1991-1996, numarul celor care doreau sa investeasca in Moldova era relativ mare. In 1995 republica a pierdut numai datorita neinregistrarii
intreprinderilor mixte circa 5 milioane de dolari.
Majoritatea intreprinderilor nu s-au inregistrat datorita legislatiei fiscale cu privire la investitiile straine care a indepartat si indeparteaza cea mai mare parte a investitorilor.
Pe de alta parte in Republica Moldova nu vin investitii straine care ar putea relansa real economia deoarece Moldova nu are domenii atractive pentru investitorii straini, pe care le are, de exemplu, Rusia, Ucraina, Cazahstanul etc. Rusia are resurse naturale enorme, Ucraina la fel. Au o piata mare. Acelasi lucru este partial valabil si in cazul Romaniei. Moldova nu are nimic din toate acestea.
Criza puterii la nivel national conduce la o criza economica accentuata. Indicii economici si sociali nu se incadreaza in clasificatoarele statistice internationale, iar reformele economice si structurale sunt incoerente. Mecanismele de functionare a infrastructurii de piata nu sunt ajustate la standardele internationale si nu sunt bazate pe instrumentele juridice respective.
Economia si finatele continua sa ramana ostatece ale unui politicianism mediocru. Speranta unei perspective mai bune este strans legata de aparitia unei noi generatii a clasei politice.
Tranzactiile bursiere
Au trecut peste cinci ani de cand si-a inceput activitatea Bursa de Valori a Moldovei, majoritatea cetatenilor au devenit actionari la diferite intreprinderi, a fost adoptata baza legislativa a pietei de capital, totusi acest sector al economiei se misca cu mare incetineala. Bursa de Valori este un barometru al economiei si daca nu merge piata de capital este clar ca economia se afla in criza. In ultima instanta unul din criteriile cele mai importante pentru functionarea normala a pietei de capital este lichiditatea dar astazi lichiditatea pietei este practic zero deoarece lipsesc atat mijloacele banesti, pe de o parte, cat si valorile mobiliare, pe de alta parte. Valorile mobiliare care circula astazi la Bursa de Valori sunt de o lichiditate foarte scazuta si nici macar mijloacele banesti de pe piata nu sunt suficiente pentru a acoperi aceste valori mobiliare.
In comparatie cu alte tari piata de capital din Republica Moldova este foarte mica, aproape inexistenta. Volumul tranzactiilor bursiere in Republica Moldova este de 100 de ori mai mic decat cel din Cehia, pentru a avea o comparatie cu o tara mica.
Desi Moldova are o piata extraordinar de mica, infrastructura si regulile ei, copiate de la americani, sunt create ca pentru o piata foarte dezvoltata. Interdictiile, duritatea normelor si regulilor de joc practicate nu sunt deloc potrivite pentru piata Moldovei. De exemplu, cand cineva doreste sa cumpere un pachet mai mare de actiuni el este obligat sa anunte tender (licitatie). El trebuie sa dea anunturi in mass-media, sa anunte intreprinderea, actionarii. Astfel toti eventualii lui concurenti afla imediat despre asta. Pregatirea tuturor actelor pentru tender dureaza circa 3 luni cu o procedura lunga si atat de complicata incat o asemenea operatiune de vanzare-cumparare a actiunilor se poate efectua intr-o jumatate de an. Metoda respectiva neglijeaza existenta Bursei de Valori iar pe de alta parte dezvolta piata neagra. Investitorul de regula renunta la aceasta procedura de anuntare a tenderului, se gasesc cateva persoane care cumpara cate un pachet mic, iar dupa aceea le comaseaza si astfel cumparatorul primeste pachetul dorit initial.
Guvernul nu s-a aratat prea preocupat si nici nu a luat in seama rolul si importanta pietei valorilor mobiliare. Acesta este unicul sector al economiei care se poate dezvolta cu pasi foarte rapizi. La ce performante trebuie sa ajunga acest sector nu este stipulat nici intr-un program de Guvern, nici intr-o strategie de dezvoltare. Investitorii din ziua de astazi au devenit in majoritate investitori in urma privatizarii. Nu prin rezultatul vanzarii si cumpararii valorilor mobiliare, ci datorita unor procese tip, care nu sunt procese de echilibru.
Piata de capital
Republica Moldova a devenit, dupa privatizarea in masa, in care a fost implicata majoritatea populatiei, o tara a proprietarilor corporativi, adica a actionarilor. Specificul situatiei actuale consta in faptul ca piata hartiilor de valoare exista, insa numarul vanzatorilor si cumparatorilor pe aceasta piata este destul de redus. Pentru marea majoritate a cetatenilor Republicii Moldova, la fel ca si pentru multi dintre patroni si actionari, piata mobiliara ramane un rezultat abstract al reformelor.
Datorita situatiei politice instabile care a influentat negativ climatul investitional in anul 2000, pe piata de capital au fost tranzactionate actiuni in valoare totala de 1 miliard de lei, sub 60 % din actiunile puse in circulatie care de altfel au fost tranzactionate la un pret de doar 15-20 % din valoarea lor nominala. CNVM a anulat, in decembrie 2000 licentele de activitate pentru 11 fonduri de investitii.
Din cele peste sase mii de societati inscrise in Registrul de stat pana in prezent nu au fost inregistrate la Comisia nationala a valorilor mobiliare decat doua mii de societati. Majoritatea acestor unitati economice au fost inregistrate la Camera inregistrarii de stat pana in 1998, cu un capital social de doar 100 de lei.
www.intelmedia.8m.com
|
|
Prezente economice occidentale
Investitiile pe piata Moldovei
Principalele state occidentale ce investesc in Republica Moldova sunt SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Spania, iar printre companiile cu cele mai mari investitii in RM se afla "Union Fenosa" (Spania), Sudzucker (Germania), France Telecom (Franta), KNAUF (Germania), QBE Insurance Group (Australia), Steilman (Germania), Moldcell (Turcia), BTR (Banca Turco-Romana), Grape Valley (Moldova-Irlanda) si Farmaco (SUA).
49% din capitalul strain venit in RM a fost investit in sectorul energetic si gaz, 20% - in industria prelucratoare, 13% - in comert, 5% in transport si 3% in hoteluri si restaurante. In aceste sectoare au investit majoritatea statelor Comunitatii Europene si Rusia. Rusia se plaseaza pe primul loc, insa investitiile efectuate nu pot fi considerate ca o contributie reala, deoarece includ datoriile Moldovei in sectorul energetic si gaz.
Valoarea totala a investitiei directe realizate in Basarabia, in perioada anilor 1992-1999, se ridica la circa 366 milioane dolari USD - o cifra cat se poate de modesta. Un factor descurajant pentru potentialii investitori straini, este lipsa de materie prima in sectorul industrial si dependenta energetica de aproape suta la suta fata de tarile vecine.
Puterea de cumparare a populatiei este scazuta, ca urmare se fac investitii cu preponderenta in structurile orientate spre piata externa, utilizand doar forta ieftina de munca a Moldovei. Lipsa tehnologiilor moderne nu permite exportul produselor realizate pe plan local spre tarile dezvoltate. Pentru marfurile moldovenesti este deschisa in special piata CSI, unde se trece cu vederea calitatea, in schimb conteaza preturile reduse la produse.
Investitia in agricultura este unica sursa a RM insa ea nu este atat de atractiva pentru investitorii straini, deoarece depinde in primul rand de conditiile climaterice. O alta piedica, ce nu poate fi trecuta cu vederea, este procedura birocratica de obtinere a licentelor care prevede zeci de autorizatii si semnaturi. Procesul dureaza cateva luni trebuie prezentate tencuri de documente pentru a fi aprobate de o multime de structuri. Din aceasta cauza, la jumatate de drum, deseori investitorii renunta la proiect, la banii investiti deja, cu gandul ca macar in viitor nu vor mai pierde alte surse financiare.
Economia subterana prin insasi existenta ei descurajeaza investitiile legale. Aproape nici un agent economic nu-si declara propriul venit. O influenta negativa asupra climatului investitional o au si factorii externi. Investitorul nu poate sa patrunda pe pietele CSI din cauza problemelor ce apar in timpul tranzitarii marfurilor pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, nesolutionarea problemei teritoriale cu Transnistria franeaza activitatea investitorilor straini.
Republica Moldova, cu economia sa subterana dezvoltata, cu nivelul inalt al coruptiei, cu nivelul crescut al inflatiei, cu infrastructura sa subdezvoltata, cu piata mica de desfacere, cu capacitatea slaba de cumparare a populatiei, in lipsa materiei prime si a zacamintelor naturale ar putea atrage capitalul strain numai in conditii fiscale mai avantajoase decat in tarile vecine, Romania si Ucraina. Prognozele pentru anii viitori sunt insa pesimiste atata timp cat nu exista o stabilitate, inclusiv si mai ales legislativa. In continuare, am selectat, cu titlu de exemplu, doar cateva dintre investitiile occidentale mai insemnate pentru economia Moldovei.
Spania
Cea mai mare afacere a anului 2000 a fost vanzarea Retelelor electrice de distributie (RED) Chisinau, Centru si Sud, compania spaniola "Union Fenosa" devenind cel mai mare investitor. Afacerea s-a incheiat la 7 februarie 2000, cand Guvernul a semnat un acord cu compania respectiva. Astfel s-a incheiat o "epopee" de mai bine de jumatate de an.
"Union Fenosa" a fost desemnata la 1 decembrie 1999 castigatoare a licitatiei internationale pentru privatizarea RED-urilor, desfasurata in perioada 2 august - 22 noiembrie 1999. La licitatie au mai participat companiile RAO UES (Rusia), Luganskoblenergo (Ucraina), Cinergy si AES (SUA), EdF Saur (Franta), ESB International (Irlanda) si ABB (Elvetia), ultimele cinci insa s-au retras la etapa a doua a concursului.
Potrivit contractului de privatizare, "Union Fenosa" a achitat peste 25 mil USD pentru cele trei RED-uri si si-a asumat obligatiuni investitionale de 67 mil USD pe cinci ani. Cateva saptamani mai tarziu, deputatii comunisti au acuzat Guvernul ca a vandut ilicit, la un pret scazut, RED Chisinau, RED Sud si RED Centru. La inceputul lunii decembrie, Curtea de Conturi a verificat legalitatea vanzarii RED-urilor Chisinau, Centru si Sud firmei spaniole "Union Fenosa" si a depistat unele nereguli in procesul de privatizare, iar un deputat comunist a cerut anularea contractului cu "Union Fenosa".
La inceputul lunii decembrie 2000 Presedintele Companiei spaniole "Union Fenosa", Ignacio Ibarra, a avertizat ca livrarile de energie electrica vor fi sistate in cazul in care in urmatoarele 10 zile nu vor fi deblocate conturile celor trei retele electrice de distributie RED-Chirinau, RED-Centru si RED-Sud. Ignacio Ibarra a declarat ca "Union Fenosa" a achitat datoria de aproximativ 9 milioane de lei care o avea fata de "Moldtranselectro" si care trebuia sa fie transferata direct, potrivit unui contract de cesiune a datoriilor, firmei transnistrene "Zajacond". Intreprinderea de Stat "Modtranselectro" are ciudate relatii contractuale cu firma transnistreana "Zajacond", care este de fapt o firma fantoma, unde activeaza o singura persoana fizica, nu desfasoara activitate economica, nu are angajati si nu plateste impozite.
Cu toate ca datoria a fost achitata, litigiul judiciar continua, din care cauza conturile au ramas blocate, iar "Union Fenosa" nu poate sa achite platile fata de furnizorii de energie electrica. Desi spaniolii au cerut Guvernului sa se implice in solutionarea acestui conflict, demersul a ramas fara rezultat multa vreme.
Comentariile care se fac pe seama piedicilor puse spaniolilor atribuie rusilor cea mai mare parte de vina, deoarece acestia sunt cei mai interesati sa mentina Moldova in raporturi de dependenta fata de resursele si distributia sistemului energetic.
Republica Moldova risca sa ramana definitiv izolata de lumea civilizata printr-o noua "cortina de fier", de data aceasta energetica. Desi strategia energetica a Republicii Moldova, elaborata in 1999, prevede racordarea sistemului energetic la cel european in termen de 10 ani, actualul Executiv este mai mult preocupat de infiintarea unei companii mixte cu compania rusa "Inter RAO ES". Acest proiect va aprofunda si mai mult dependenta energetica a Republicii Moldova fata de Federatia Rusa, Chisinaul urmand a detine 12 % din actiunile acestei intreprinderi, Tiraspolul - 12 %, Rusiei revenindu-i partea cea mai mare - 76 %. Pentru a putea realiza exportul de energie electrica in Balcani, prevazut de proiectul in cauza, frecventele curentului electric la hotar trebuie egalizate iar pentru aceasta este necesara construirea unei noi linii de transport energetic care ar uni Chisinaul cu statia de transformare de la Vulcanesti. In timp ce Romania si Bulgaria au inceput deja testarile tehnice pentru racordarea la sistemul energetic european (UCTE), Republica Moldova risca sa ramana izolata in spatiul energetic post sovietic.
Statele Unite
O buna parte din mediul de afaceri, din legile necesare, s-au constituit datorita insistentei americane. Se poate spune ca majoritatea reformelor structurale initiate in Moldova sunt cel putin inspirate de americani. Tinta strategica este, evident, desprinderea fostilor aliati ai Rusiei din centura de influenta economica. pentru inceput. Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) a initiat numeroase programe de asistenta tehnica acordate Republicii Moldova orientate in principal asupra economiei si mai ales asupra sectorului agrar, care este sectorul de baza in economia tarii.
Din 1993 USAID s-a concentrat asupra Programului de privatizare in masa, care avea drept scop privatizarea unui mare numar de intreprinderi mici, medii si mari. Astfel numarul intreprinderilor privatizate a sporit de la 568 in 1997 la 692 in 1998. Pina in prezent, 80% din intreprinderile mici au fost privatizate. A doua etapa a actiunii USAID a fost Reforma funciara, privatizarea pamantului din raza localitatilor urbane si rurale. Republica Moldova a inregistrat un progres semnificativ in privatizarea pamantului. Programul national de privatizare a pamantului, elaborat de Guvernul Republicii Moldova, dar scris de expertii USAID, a fost lansat in martie 1998, iar in februarie 1999 deja peste 800 de gospodarii depusesera cereri pentru a fi incluse in acest program.
In conformitate cu Programul national de privatizare a pamantului, mai mult de jumatate din cele 840 de colhozuri au fost decolectivizate si au fost eliberate 200 000 de titluri de proprietate asupra pamantului. In anul 2001, programul reformei funciare s-a incheiat, practic toate terenurile agricole fiind acum privatizate, astfel ca persoanele individuale vor intra in posesia a 2,7 milioane de titluri de proprietate asupra pamantului. In prezent procesul de privatizare cuprinde nu numai sectorul agrar, unde se desfasoara reforma funciara, dar si sectorul energetic, telecomunicatiile, cele mai mari combinate de vinificatie si unele intreprinderi cerealiere, in genereal privatizarea ramurilor industriale strategice.
Banca Mondiala si Fondul Monetar International, cu asistenta tehnica acordata de USAID, au intreprins cateva actiuni importante in vederea detasarii de la sistemul energetic sovietic monopolist (compania "Moldenergo") de aprovizionare a tarii cu resurse energetice, prin descentralizarea sistemului energetic, crearea Agentiei Nationale Independente pentru Reglementarea Energetica si adoptarea Legii cu privire la proiectul individual de privatizare a intreprinderilor din sectorul electro-energetic.
Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar a fost adoptata la 24 mai 1996 si a intrat in vigoare din data publicarii ei, la 27 martie 1997. In iulie 1996, Parlamentul a adoptat clasificatia bugetara, elaborata de Ministerul Finantelor in conformitate cu conditiile si cerintele stabilite de FMI. In anul 1999 Parlamentul a adoptat de asemenea Legea privind finantele publice locale.
Incepind cu anul 1997 a fost inregistrat un progres in procesul de constituire a sistemului trezorerial prin inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli ale organizatiilor de stat si preluarea functiilor acestora de catre Trezorerie. Incepind cu luna aprilie 1998 sistemul computerizat a fost extins pentru a cuprinde toate trezoreriile teritoriale. Computerizarea Serviciului Fiscal de Stat a fost deasemenea sustinuta de USAID. Moldova a inregistrat un progres semnificativ in domeniul reformei fiscale. Crearea legislatiei fiscale unice a avansat considerabil fiind pe cale de finalizare Codul Fiscal unic. Concomitent, au fost organizate cursuri de instruire pentru mai mult de 3000 de contabili, oameni de afaceri si experti fiscali.
USAID a mai acordat asistenta pentru Restructurarea sectorului financiar si crearea in cadrul Bancii Nationale a Moldovei a unui departament de supraveghere bancara si a contribuit la perfectionarea si modificarea legilor si actelor normative in vigoare in domeniul respectiv. A fost creat sectorul bancar privat si piata de capital in Moldova ca rezultat al crearii organelor de stat autonome: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Bursa de Valori a Moldovei. Cu asistenta tehnica acordata de USAID a fost inaugurat in luna iunie 1998 si Depozitarul National al Valorilor Mobiliare din Moldova, organ de reglementare ce supravegheaza si elibereaza licente agentilor economici din sectorul privat.
Proiectul reformei juridiciare, initiat in 1998 si finatat de USAID, a acordat asistenta Ministerului Justitiei in evaluarea proiectului Codului Civil pentru crearea bazei legislatiei comerciale. USAID a adus experti si a alocat fonduri pentru a ajuta Moldova sa revizuiasca si sa adopte legislatia electorala si procedurile de organizare a alegerilor democratice.
Jurisprudenta sovietica a fost in ultimii patru ani aproape complet inlaturata. Proiectul reformei administratiei publice locale, finatat de USAID, demareaza in anul 2000 si va fi organizat in trei etape: autonomia fiscala, eficienta democratica si guvernarea democratica la nivelul autoritatilor locale.
USAID a oferit bani in scopul sustinerii initiativelor economice si politice, restructurarea economica si promovarea sectorului privat, administratia publica si reforma autoritatilor locale, participarea cetatenilor si ONG urilor/organizatiilor locale la procesul de luare a deciziilor, mass-media si autoritatea legii in sporirea transparentei autoritatilor legislative si executive in Moldova. Tot americanii au acordat asistenta tehnica in organizarea alegerilor, au asistat observatorii nationali si internationali si au acordat asistenta logistica partidelor politice, institutiilor guvernamentale si ONG-urilor.
Intre investitiile directe americane se numara si Compania americana Avakx Industries care a cumparat, in 1999, 59% din actiunile Prima SA din comuna Sangera, municipiul Chisinau care producea articole de marochinarie, haine din piele. Din lipsa de materie prima fabrica practic stationa. Avakx Industries intentioneaza, dupa procurarea intregului pachet de actiuni, sa reprofileze intreprinderea intr-un centru de deservire a fermierilor, investind in acest scop 500 mii USD.
Cea mai spectaculoasa tranzactie la Bursa de Valori a anului 1999 a fost realizata in beneficiu american, statul oferind, contra cost, desigur, unei firme americane 28,6 % din actiunile ce le detinea in Vitanta-Intravest SA la pretul de 10 milioane de lei. Au fost vandute, in total, 413 921 de actiuni ale statului in valoare de 25,01 lei actiunea. Compania Intravest Finance and Investment Company Est din Liechtenstein detine pachetul majoritar (57 %) in Societatea pe actiuni Vitanta-Intravest, cel mai mare producator de bere din Republica Moldova.
In anul 2001 Fondul International pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) si Guvernul SUA vor initia un proiect de sustinere si incurajare a crearii unor intreprinderi mici si a cooperativelor agricole de deservire. Este prevazuta, in special, crearea a 40 de asociatii de economii si imprumut in judetul Ungheni si a unor fonduri de sustinere a agentilor economici din sectorul agrar din acest judet. Producatorii agricoli vor putea obtine credite partial rambursabile, pentru realizarea propriilor proiecte. Initial, proiectul va fi experimentat doar in judetul Ungheni, urmand sa fie extins si in alte judete ale republicii. IFAD va acorda 8 milioane USD, iar Guvernul SUA - 10 milioane USD, prin intermediul companiei "Citizen's Network".
Marea Britanie
Doua companii engleze - "Hollywood International" si "Premium Brand" - s-au anuntat interesate de produsele de vinificatie moldovenesti, in cadrul unei vizite efectuate in luna noiembrie 2000, in Marea Britanie, a managerilor unor intreprinderi din Republica Moldova. In perioada 17-24 noiembrie 2000, directorii a sase intreprinderi din Republica Moldova au efectuat o vizita in Marea Britanie, la initiativa Organizatiei pentru promovarea exporturilor din Moldova (OPEM).
Reprezentantii celor doua companii engleze s-au anutat dispusi sa comercializeze pe pietele britanice produsele SA "Clasic Vin" din Straseni, SA "Fabrica de vinuri" din Taraclia si SA "Cricova Acorex" din Cricova, considerand ca produsele vinicole moldovenesti au sanse de afirmare pe pietele de desfacere din Marea Britanie. Cele doua parti au convenit ca expertii de la firmele britanice sa efectueze in prima jumatate a anului 2001 o vizita de documentare in Republica Moldova, pentru a examina tehnologiile si capacitatile de producere ale intreprinderilor moldovenesti, precum si gama de produse fabricate de cele trei intreprinderi.
In 17 ianuarie 2001 a fost semnat Memorandumul de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privind cooperarea tehnica intre cele doua state. Cooperarea tehnica dintre Republica Moldova si Regatul Unit a inceput in anul 1995, Marea Britanie a acordat asistenta tehnica in valoare de 6 milioane USD pentru dezvoltarea sectorului financiar-bancar, privat si a celui agricol, a infrastructurii sociale, pentru intarirea relatiilor economice externe, dezvoltarea sistemelor de creditare rurala etc.
Incepand cu anul 2001 Moldova va benefica anual de o asistenta in valoare de 2 milioane lire sterline. O reprezentanta a Departamentului pentru Dezvoltarea Internationala din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Unit s-a instalat la Chisinau din ianuarie 2001.
Pentru a-si sublinia pozitia fata de Rusia cat mai clar Ambasadorul Marii Britanii in Republica Moldova, cu sediul la Bucuresti, Richard Peter Ralph anuntat ca Raioanele din stanga Nistrului nu vor beneficia de asistenta tehnica acordata Republicii Moldova de Guvernul Marii Britanii. Ambasadorul a afirmat ca ii considera pe secesionistii din Tiraspol un factor destabilizator.
In perioada 1995-1999, Regatul Unit al Marii Britanii a acordat Republicii Moldova asistenta tehnica in valoare de aproximativ 3,7 milioane de lire sterline (aproximativ 6 milioane USD), iar pentru anul 2000 au fost alocate 1,6 milioane de lire sterline. Nici Statele Unite si nici alte tari occidentale nu mai sunt dispuse sa accepte sa-i lase pe cazacii si rusii din Transnistria sa se inarmeze din banii lor. Tiraspolul a inghitit 500 de milioane de dolari din cele 2 miliarde incasate de Moldova din 1990 pana astazi.
Japonia
La sfarsitul lunii noiembrie 2000 la Chisinau au fost prezenti reprezentanti ai Centrului japonez din Ucraina si ai Comitetului pentru cooperarea cu statele noi independente de pe langa Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei. Specialistii japonezi s-au implicat in instruirea managerilor intreprinderilor mici si mijlocii din republica, in special a managerilor intreprinderilor care isi exporta, in mare parte, productia.
Guvernul Japoniei si-a anuntat interesul si in crearea, in Republica Moldova, a sistemului de leasing in agricultura. Cu suportul financiar al Guvernului Japoniei, pana la finele lunii martie 2001 in Republica Moldova va fi creata o noua companie de leasing, care va arenda mijloace tehnice gospodariilor agricole aceasta urmand sa presteze servicii gospodariilor agricole incepand cu luna august-septembrie. Guvernul Japoniei va acorda Republicii Moldova un grant, sub forma de tehnica agricola, in valoare de 3 milioane 800 mii de yeni (420,5 mii de lei). Suportul financiar acordat de Guvernul Japoniei este nerambursabil. Prin intermediul noii companii de leasing gospodariilor agricole le vor fi date in arenda 20 de combine, cu o capacitate de 180 cai putere, 30 de tractoare cu pluguri reversibile, precum si alte mijloace tehnice.
La inceputul lunii noiembrie 2000 Ministerul Economiei si Reformelor anuntase oficial ca Guvernul Japoniei a suspendat examinarea proiectului de reabilitare a hidrocentralei Costesti, dupa ce aceasta a fost sechestrata, potrivit unei decizii a Judecatoriei Economice, in contul datoriei "Moldtranselectro" fata de firma tiraspoleana "Zajacond". In urma unor interventii din partea MEI, decizia judecatoreasca a fost suspendata iar Ambasada Japoniei, cu sediul la Kiev, a anuntat ca partea nipona este satisfacuta de actiunile intreprinse de MIE in vederea anularii deciziei judecatoresti de sechestrare a hidrocentralei Costesti.
Ministerul Industriei si Energeticii (MIE) a reinclus proiectul de reabilitare a hidrocentralei Costesti, elaborat si propus de expertii niponi si moldoveni, in lista proiectelor finatate de Guvernul Japoniei, dupa ce Parlamentul de la Chisinau a adoptat o serie de modificari ale legislatiei, prin care este interzisa sechestrarea intreprinderilor in contul datoriilor creditoare, si a fost suspendata decizia judecatoreasca de sechestrare a hidrocentralei in contul dubioasei firme tiraspolene "Zajacond".
Ministerul Industriei si Energeticii a precizat ca despre proiectul de reabilitare a hidrocentralei a fost anuntata si partea romana, care nu a avut obiectii referitoare la reconstructia acesteia. In cazul in care proiectul va fi aprobat de partea nipona, Republica Moldova ar putea beneficia in urmatorii doi-trei ani de un grant in valoare de 7 milioane USD. Proiectul, elaborat in comun cu o echipa de experti niponi, prevede majorarea capacitatii de producere a energiei electrice a hidrocentralei de la 16 pana la 19 megawati si prevede, de asemenea, schimbarea sistemului de racire a hidrocentralei si a transformatoarelor liniei de 110 kilovolti de pe segmentul Costesti-Balti.
Italia
Fabricile de prelucrare a pielii, in general cu utilaje in buna stare si cu muncitori calificati au reprezentat o tinta de interes pentru investitorii straini. Compania italiana Esastampa a preluat in anul 1998 una din fabricile din Moldova, Piele SA si a platit pentru pachetul de actiuni ale statului de 60% suma de 600 mii de dolari SUA, obligandu-se in acelasi timp, in conformitate cu contractul semnat cu Departamentul Privatizarii, sa investeasca in dezvoltarea
intreprinderii 1,5 milioane dolari SUA. Pretul pentru pachetul de actiuni achizitionat a fost achitat, insa in prezent, Piele SA lucreaza in prezent la 20-30 % din capacitati, deoarece intreprinderea este nevoita sa importe piei brute, ca dupa prelucrare sa le vanda ca materie prima (de multe ori peste hotare) intreprinderilor de incaltaminte.
In industria textila, in cadrul fabricii Steaua activeaza alte doua
intreprinderi mixte moldo-italiene de tricotaj.
Germania
In 1988 grupul german Steilman a cumparat pachetul majoritar de actiuni (65%) al Fabricii de confectii Balteanca SA din Balti, construita in anul 1945, si considerata una din cele mai mari fabrici de confectii atat din republica, cat si din intreaga URSS. Steilman a cumparat acest pachet cu 1,75 milioane marci germane si si-a asumat obligatiuni investitionale in valoare totala de 2 milioane marci.
Inainte de privatizare, aceasta intreprindere era profitabila, activa cu succes atat pe piata interna, cat si pe cea externa, avea un colectiv de circa 1200 muncitori, constituind unul din platitorii cei mai importanti de impozite la Fondul Social. Dupa privatizare situatia de la intreprindere s-a inrautatit din punct de vedere a performantelor economice cat si mai ales deoarece actionarul principal a disponibilizat circa 240 de muncitori.
O situatie neplacuta s-a creat si la indeplinirea obligatiunilor investitionale asumate de Steilman. Ultima data, Balteanca a fost reutilata la sfarsitul anilor '80. Investitorul german a decis ca unele sectoare de productie trebuie iarasi reutilate insa utilajele importate de investitor au o vechime de circa 40 de ani, ceea ce nu este deloc in favoarea fabricii si dezvoltarii ei pe mai departe. Steilman pare mai degraba interesata in lichidarea intreprinderii care ar putea reprezenta o concurenta zonala, mai ales pe piata Ucrainei si Rusiei.
O alta firma germana, "Gerb Knauf Verwaltungsgesellsachaft", care detine la Combinatul de constructie de la Balti "CMC Knauf" 99 % din actiuni, a inregistrat in decembrie 2000 o emisiune suplimentara de actiuni. Activitatea in domeniul de constructii este profitabila deoarece concurenta lipseste pe teritoriul Moldovei, avand in vedere ca principalele repere industriale se afla in Transnistria.
Australia
Printre tranzactiile anului 1999 s-a numarat cumpararea de catre firma australiana QBE Insurance International Limited a 62 % din actiunile Companiei de Asigurare Asito. Compania "Qbe Asito" din Republica Moldova, in colaborare cu "QBE Insurance Group" si compania germana de reasigurare "Munich Re Group", a lansat, pe piata de asigurari din Republica Moldova un nou produs de asigurare. Acesta presupune asigurarea vietii si plata unei dobanzi de 3 % din veniturile obtinute in urma plasarii investitiilor pe pietele din Marea Britanie si Germania.
Franta
Prezenta economica franceza se manifesta prin grupul - France Telecom-Voxtel. Cu putin timp in urma Franta si Germania nu au sustinut aderarea Moldovei la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si au avut toate motivele sa o faca, insa intre timp capitalul rusesc se consolideaza din ce in ce pe teritoriul Moldovei: Lukoil, Moldova-Gaz (51% Gazprom), Russkoie Radio, HitFM, Argument i Facti, Izvestia, uzine metalurgice apartinand "Iterei" numeroase fabrici de vinuri etc.
Moldova intotdeauna a contat (nefondat) pe relatii speciale cu Franta. Aceasta, insa, in relatiile sale cu RM a fost nu mai putin prudenta decat orice alt stat occidental, nelasandu-se prea impresionata de declaratiile oficiale. Ambasada Frantei a fost deschisa relativ recent, in 1998, iar investitiile Frantei in economia Moldovei sunt net inferioare chiar celor turcesti. Franta nu a manifestat interes nici macar pentru industria de vinificatie din Moldova in schimb si-a concentrat interesul asupra Armeniei unde francezii au efectuat importante investitii in ramura. O puternica prezenta culturala a Frantei in RM are loc prin Alliance Francaise, RFI, TV5.
Turcia
Turcii au fost la originea scandalului anului 1999 inregistrat la sfarsit de an odata cu eliberarea de catre Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor la 5 noiembrie 1999, cu numai patru zile pana la demisia Guvernului Sturza, a dreptului de a presta servicii de telefonie mobila companiei moldo-turce Moldcell. Guvernul s-a dat "adanc indignat de actiunile MTC", reprezentantii companiei franceze Voxtel au declarat ca cea de-a doua licenta de telefonie mobila GSM a fost eliberata ilegal, iar FMI a dezaprobat "intransparenta" afacerii.
Moldcell, in spatele caruia sta Turkcell cu 66 % din pachetul de actiuni la mana, a primit la 2 decembrie licenta de telefonie mobila pentru 15 ani, dupa ce a transferat prima transa a taxei pentru licenta in valoare de 4 milioane 800 mii USD. La trei saptamani dupa aceasta, Procuratura Generala a atacat in justitie decizia din 5 noiembrie a Comisiei pentru eliberarea licentelor a Ministerului Transporturilor si Comunicatiilor.
Elvetia
In decembrie 2000 s-a inregistrat Compania mixta Celtica Moldova, care a trecut foarte rapid la emiterea de actiuni anuntand ca va realiza o investitie serioasa in domeniul energetic, urmand a construi la Chisinau o Centrala termoelectrica.
Dupa cum se observa, pe diferite cai, companii straine se implica in reabilitarea energetica a tarii ceea ce ar duce, in perspectiva, la indepartarea Moldovei de Rusia.
CRIMINALITATEA ECONOMICA
Evaziunea fiscala
Moldova detine locul 4 in Europa la capitolul coruptie, si in lume locul 13, iar cotele economiei subterane sunt evaluate de experti de la 50 pana la 70 %. Fenomenul spalarii banilor sau a altor venituri de provenienta ilicita s-a generalizat. Se poate aprecia ca in Moldova avem exemplul tipic al unei economii infractionale. Practic toate gruparile criminal-mafiote dispun de un mecanism financiar-economic aproape perfect, bine reglat si mobil, pe care il aplica la comiterea infractiunilor economice, infractiuni care aduc un prejudiciu considerabil societatii in ansamblu.
Afacerile ilicite - mafia gulerelor albe
Volumul anual al traficului de droguri in RM se estimeaza la 200-250 mil USD , iar aceasta cifra intrece de 3,5 - 4 ori volumul investitiilor straine directe in RM. Evaziunea fiscala in RM a sporit de la 4 % din volumul venitului consolidat in 1994 pana la 32 % in anul 1998. Volumul mediu total al evaziunilor pe un contribuabil a crescut de la 7 mii de lei in 1997 pana la 12 mii de lei in 1998. Densitatea contraventiilor in numarul celor supusi controalelor fiscale a sporit de la 30 % in 1994 pana la 57 % in 1998.
Estimarea dezechilibrului dintre producerea si repartitia articolelor de tutungerie este semnificativa pentru a avea o prspectiva orientativa asupra volumului pietei negre. Conform statisticii oficiale, anul trecut in RM au fost produse 9,6 mlrd de tigari. Din ele au fost exportate 7,8 mlrd de tigari in valoare de 49737,8 mii USD (in statele CSI - de 20,89 mil USD, adica circa 2 mlrd de bucati, in celelate state - in valoare de 28,85 mil USD sau 5,8 mlrd de bucati).
Importurile s-au cifrat la 424,5 mii USD (0,04 mlrd de bucati). Datele statistice pentru o perioada indelungata de timp arata ca la consumul intern anual de tigari in RM intra 5 mlrd de bucati. Bilantul arata ca 3,16 mlrd de bucati inseamna sau import neinregistrat, sau productie nedeclarata, dar vanduta pe teritoriul tarii. Oricum in ambele cazuri aceasta inseamna pierderi la buget in volum de circa 110 mil de lei anual.
Gruparile criminale
Mafia, sau criminalitatea organizata, are in Republica Moldova doua ramificatii. Prima este lumea interlopa ce reuneste persoane cu antecedente penale, organizata in comunitati criminale, si cu lideri care au o bogata biografie de puscariasi. A doua, numita si "americanii", este o comunitate criminala in ascensiune care se implementeaza activ in afaceri cu aspect legal. "Gulerele albe", coordonate de asa-numitii "americani", sunt de departe cea mai periculoasa filiera considera reprezentantii Fondului Monetar International in Republica Moldova, care au afirmat nu o data ca unul dintre cele mai serioase primejdii pentru economia si securitatea Republicii Moldova il reprezinta coruptia.
Potrivit datelor generalului Nicolae Alexei fost sef al Departamentului de Combatere a Criminalitatii in Republica Moldova activeaza in jur de 50 de grupari criminale organizate care isi au teritorii si sfere de influenta in care fiecare comunitate activeaza dupa legile sale, care sunt respectate cu strictete. Insa formele de organizare sunt comune si cel mai interesant aspect este ca activitatea lor este dirijata de 5 sefi numiti si recunoscuti la Moscova. In afara de dreptul de "incoronare", de competenta "Cupolei" din Rusia mai tine si "arbitrarea", "judecarea" si chiar "pedepsirea" supusilor.
Una dintre cele mai importante atributii ale sefilor de grupari mafiote este formarea bancilor speciale ale comunitatii, numite "obsceak". "Obsceakul" este format din "dani" - dijma pe care o platesc in mod obligatoriu membrii comunitatii criminale. Nimeni nu poate spune cu exactitate ce sume se aduna in "obsceak"-uri, dar uneori aceste fonduri pot fi comparate sau chiar depasesc capitalurile unor banci mici.
Dupa paravanul afacerilor, comunitatile interlope care se orienteaza spre modelul american de dezvoltare a Mafiei, promoveaza o activitate economica intensa. Acestei comunitati ii revine o buna parte din economia subterana care, potrivit opiniei unor experti in economie, constituie 60% - 80% din economia nationala a Republicii Moldova. Anumite comunitati criminale au reusit cu succes sa patrunda in politica prin sponsorizarea diferitelor partide si sustinand-si oamenii lor in posturi-cheie ale structurilor de stat.
|
